18 aug. 2011

La revedere, bunic drag...RIP

Viaţa noastră de zi cu zi este un mare dar. Faptul că suntem, că privim, că iubim sau că suntem îndureraţi este cadoul pe care îl primim cu dragoste din partea lui Dumnezeu. Si astazi e o pregătire pentru veşnicie caci toti parasim aceasta viata intr-o zi si ne prezentam inaintea judecatii pentru rasplata cuvenita si locul pe care îl merităm. Un om, cel pe care l-am avut tata, bunic, strabunic, prieten sau vecin, care până mai ieri era împreună cu noi, ne-a lăsat sa ne descurcam singuri. Si când el nu se mai bucură împreună cu noi, e multă tăcere in jurul nostru dar fiecare îl avem în inimă. A avut si el incredere in Dumnezeu, a strabatut cu bine prin viata poate prea lunga ar spune unii, a intampinat multe. Insa credinta l-a tinut cu liniste sufleteasca in fata tuturor imprejurarilor grele pe care numai el le-a stiut dar l-a si invrednicit sa se bucure de familia lui o mare perioada de timp. Cu fiecare se va petrece acest lucru la un moment dat. Am vărsat o lacrimă pentru el caci, din pacate, toti suntem neputinciosi sa intampinam moartea cand ni se apropie, indiferent de varsta. O lacrimă plânsă de sufletul nostru şi o rugăciune din cuget pentru el, ne va ajuta cu siguranta pe toti. Cu dragoste de viata, pe care o pastram pe mai departe, ne vom întâlni la vremea potrivita, dincolo de lumea aceasta. Să nu-l uităm, pentru ca uitarea este un chin prea greu. Nimeni nu vrea să fie singur şi părăsit, nimeni nu vrea să fie fără rude, fara prieteni, fără un sprijin la nevoie. El are nevoie de rugăciunea noastră, are nevoie de neuitarea noastră si va rămâne cu noi atâta timp cât noi ne amintim de el cu drag.
Să-i fie uşoară marea şi ultima trecere, să fie luminat locul ce-i va fi hărăzit. La revedere!

Amin!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu