23 iul. 2012

Norvegia a comemorat victimele masacrului comis de Breivik

La un an de la cele mai sângeroase atacuri comise pe teritoriul său de la cel de-al doilea război mondial, Norvegia a comemorat duminică uciderea a 77 de persoane în atacuri sângeroase comise de Anders Behring Breivik la Oslo şi pe insula Utoeya, intre care o tanara de origine romana. Intr-o tara cu doar cinci milioane de locuitori, aproape oricine cunostea o victima sau o familie indoliata.
Supravieţuitorii şi familiile victimelor s-au adunat pentru o ceremonie privată pe insulă, în timp ce familia regală a Norvegiei şi liderii guvernamentali au participat la un serviciu religios în catedrala din Oslo. În calm şi demnitate, în lumina puternică a soarelui în contrast cu ploaia abundentă care cădea în ziua atacului, familiile au ţinut un moment de reculegere pe insulă în locul unde au fost găsite trupurile fiului, fiicei, surorii, fraţilor sau părinţilor.
Premierul Norvegiei, Jens Stoltenberg, a depus o coroană de flori în cadrul ceremoniei organizate la Oslo, şi a ţinut un discurs în care a afirmat că extremistul de dreapta Anders Behring Breivik a 'eşuat' în tentativa sa de a schimba societatea norvegiană.
'Bomba şi gloanţele vizau schimbarea Norvegiei. Poporul norvegian a răspuns prin îmbrăţişarea valorilor noastre. Ucigaşul a eşuat, poporul a câştigat', a declarat Jens Stoltenberg.
Efectivele de poliţie au fost întărite pentru ceremoniile de duminică, ofiţerii fiind însoţiţi de câini detectori de bombe, dar securitatea nu a fost arogantă, pentru a arăta că Norvegia este încă o societate deschisă. Extremistul susţine că a comis atacurile pentru a-şi proteja ţara faţă de 'invazia musulmană' şi a explicat că i-a ales ca victime pe laburişti pentru că politica lor de imigraţie facilitează, potrivit acestuia, societatea multiculturală pe care o urăşte.

7 iul. 2012

Simbolism animat

5 iul. 2012

Cati Iisusi au fost de fapt?

Punctul forte al teoriei este dat de catre o sumedenie de figuri mitice, zei si profeti care ar avea cu totii acelasi arhetip existential: nasterea pe 25 decembrie dintr-o mama-fecioara, bunavestirea celor trei regi, 12 apostoli, miracole, moartea prin crucificare in jurul varstei de 30 de ani si invierea dupa 3 zile. Iisus, Attis, Krishna, Dyonisus si multi altii ar fi avut o biografie inventata, care imprumuta (cloneaza) foarte multe elemente din existenta zeului egiptean Horus, cel mai vechi dintre toti, care a aparut pe scena mitica cu aproximativ 3.000 de ani inainte de Hristos. In istoria comparata a religiilor, diversele paralelisme si similitudini nu sunt ceva extraordinar - de exemplu, in capitolul consacrat crestinismului din Istoria ideilor si credintelor religioase, Mircea Eliade atragea atentia asupra asemanarilor dintre Iisus si Ahura Mazda, zeul cel bun, creator al Pamantului, din zoroastrism.
Cu toate acestea, la vremea lor, dezvaluirile cu pricina nu au dus la o lepadare in masa a credintei, la fel cum nu au facut-o nici diverse cercetari care au demonstrat ca din punct de vedere istoricist crestinismul are o problema: niciun istoric antic contemporan sau apropiat perioadei in care a trait Iisus nu-l mentioneaza in vreo lucrare. Singura semnalare istorica, obiectiva si explicita a lui Iisus, cea facuta de istoricul roman de origine evreiasca Flavius Josephus (37 - 100 d.Hr.) s-a dovedit a fi un fals, un insert realizat cateva sute de ani mai tarziu de catre niste calugari crestini contrariati de faptul ca marele cronicar al Imperiului Roman nu a mentionat absolut nimic despre viata Mantuitorului, desi povesteste amanuntit istoria iudeilor chiar in vremea in care a trait Hristos.
Despre controversatul paragraf despre Iisus din lucrarea Antiquitates Judaicae, inca din secolul al XVII-lea a existat suspiciunea ca aceasta ar fi un fals.
De asemenea, este indubitabil ca Iisus a avut cateva trasaturi comune cu diverse figuri religioase de dinaintea sa. Crestinismul nu a aparut din nimic! Pana la un anumit punct, respectiv venirea lui Messiah, drumul acestei religii este identic cu cel al iudaismului, care l-a randul sau isi extrage seva dintr-un bazin cultural si religios cu mult mai larg, care cuprindeEgiptul, Babilonul, Persia si alte civilizatii stravechi. "Critica de genul asta este una adevarata doar intr-un sens local si instrumental. Extinsa, isi pierde validitatea. Crestinismul n-a plagiat vechile religii (imprumutul unor teme din alte complexe religioase intotdeauna s-a soldat cu o resemnificare proprie si creativa) si n-a fost doar (sau mai mult) manipulator social si abuzator politic." , noteaza Adrian Ciubotaru pe blogul sau.
Conform istoricului religiilor, filosofului si conferentiarului Norman Geisler, singura divinitate predecesoare Mantuitorului care a supravietuit mortii nici macar nu a fost Horus - zeul cu care Iisus este permanent comparat in Zeitgeist -, ci tatal acestuia Osiris. In mitologia egipteana se povesteste ca "Osiris a fost taiat in 14 bucati care au fost aruncate pe curpinsul Egiptului, insa datorita dragostei soatei sale, Isis, a reusit sa-si reuneasca trupul si sa invie. El insa nu revine la viata in sens fizic, asemenea lui Iisus, ci ramane in lumea umbrelor, al carei zeu suprem ajunge sa fie. Din aceasta postura, il concepe cu Isis, zeita vietii si a naturii, pe Horus", care avea sa ajunga zeul cerului, nu al Soarelui. De altfel, intreaga paralela dintre Iisus si Horus este pura fictiune, intre cei doi neexistand nicio asemanare evidenta: nici unul nu s-a nascut pe 25 decembrie (desi egiptenii au fost cei care au impartit anul in 365 de zile si 12 luni, modul in care erau dispuse acestea in Egiptul Antic era cu totul altul - de exemplu, scriitorul roman Censorinus nota in secolul III d.Hr. ca Anul Nou Egiptean a cazut pe 20 iulie!; totodata, ziua nasterii lui Iisus este o conventie bisericeasca de organizare a vietii religioase, nu o certitudine istorica); Horus nu s-a nascut dintr-o virgina (aceasta ipoteza a aparut la cateva sute de ani de la aparitia zeului, cand acesta dimpreuna cu Osiris au inceput sa fie venerati de Faraonii din Egiptul de Jos, care au tras concluzia ca Isis i-a dat nastere lui Horus in forma ei originala, de Regina zeificata); Horus nu a predicat, nu a avut apostoli, nu a murit, nu a inviat etc. Singurul punct comun intre cei doi ar fi cei trei regi - cu toate acestea, traditia crestina ii mentioneaza explicit pe cei trei magi de la Rasarit (invatati persani, o casta cu existenta istorica dintr-o cultura separata, cu alta identitate spirituala si simbolica).
In sfarsit, nici intre Iisus si Mithra, zeul-protector al creatiei, al adevarului si al dreptatii in zoroastrism nu se pot trasa asemanari izbitoare - cert este ca nici aceasta divinitate nu se incadreaza in tabloul elementelor arhetipale ce compun schema mitologica simplista pe baza careia sunt comparate religiile in film. De altfel, se pare ca tema mortii si a invieriila viata este specifica crestinismului, ea nu a mai aparut in nicio religie antica, iar paralele dintre diverse mituri pagane si crestinism nu se pot face decat pe baza unor texte scrise spre sfarsitul secolului II dupa Hristos - atat religiile Misterelor elenistice de care vorbea Eliade, cat si gnosticismul cu care unii cercetatori au incercat acum cateva decenii sa-l identifice pe Iisus inspirandu-se, practic,din crestinism si nu viceversa.

4 iul. 2012

Premiile MLNR

Marea Lojă Naţională din România a organizat, pe 21 iunie 2012, a doua ediţie a Galei Premiilor MLNR. Evenimentul, care a avut loc la Ateneul Român, s-a desfăşurat în parteneriat cu Academia Românăşi cu sprijinul a 12 universităţi.
MLNR a decernat, în cadrul festivităţii organizate la Ateneul Român, şaptepremii a câte 10.000 eurofiecare, pentru următoarele domenii de referinţă:

-Premiul „Grigore Moisil“ pentru Ştiinţe Exacte a fost acordat academicianului Ioan Iovitz POPESCU, pentru Lucrarea „Lambda – Structura textelor” publicată în seria „Studies in Quantitative Linguistics” 10-2011 RAM-Verlag Ludenscheid, Germania.
-Premiul „Henry Coandă“ pentru Ştiinţe Aplicate a fost acordat prof. univ. doctor inginer Boris PLAHTEANU, pentruLucrarea „Nicola Tesla - Geniul Luminii şi Energiei, Integrala Invenţiilor”.
-Premiul „Carol Davila“ pentru Medicină a fost acordatacad. prof. doctor Laurenţiu Mircea POPESCU, pentru Lucrarea „Cercetare ştiinţifică fundamentală cu privire la telocite“.
-Premiul „Constantin Brâncuşi“ pentru Artă şi Cultură a fost acordat maestrului Sorin ILFOVEANU, pentru Expoziţia personală „Desene 2008-2011”.
-Premiul „Nicolae Titulescu“ pentru Diplomaţie şi Politologie a fost acordat domnului Mihai BOTOROG, pentru Proiectul „Coordonarea operaţiunii de evacuare în siguranţă a civililor români din Libia, Februarie 2011“.
-Premiul „Eugeniu Carada“ pentru Economie a fost acordat domnului doctor Cristian PĂUNESCU şi istoricului Marian ŞTEFAN, pentru Lucrarea„Tezaurul Băncii Naţionale a României la Moscova”.
-Premiul „Spiru Haret“ pentru Educaţie, Mediu, Social a fost acordat prof. univ. doctor Silviu Cristian MIRESCU, pentru Lucrarea „Cadrul de referinţă al curriculumului naţional pentru învăţământul preuniversitar: un imperativ al reformei curriculare”.