28 oct. 2014

Scrisoare catre Fratii mei


Construind pentru Obediența noastră timp de mai bine de trei ani ai luminii din funcția de Secretar in Loja mea simbolică, mărturisesc FF.˙. mei, cu mult regret, că am activat și activez de fapt într-o organizație măcinată de orgolii, interese și idealuri mărunte, precum și de un ascuns dezinteres față de idealul masonic, ceea ce face ca Prea Respectabila noastră Obediență să sufere de o gravă liliputanizare.  Deși am aceste profunde regrete, vă mărturisesc totodată că am trăit și multe bucurii. Spre exemplu: m-am bucurat de faptul că și la vârsta cronologica de 39 de ani (atunci când am fost inițiat) am reușit să-mi fac prieteni pe care îi mai faceam doar în tinerețe. M-am bucurat de întalnirile noastre, pe care nu le voi uita. M-am bucurat de faptul că, în nopți târzii, am stat alături de oameni care au știut să mă asculte și de la care am avut mereu de învățat. M-am bucurat concluzionând - și nu este deloc puțin – pentru faptul că am descoperit o altă dimensiune a lumii în care trăiesc. Cu toate acestea, am totodată regretul că tot ceea ce se petrece este cu totul altceva decât așteptam să aflu atunci când am fost inițiat. Poate părea contradictoriu ceea ce spun, însă realitatea, timpul și sentimentele investite în idealurile cu care eu am venit și ceea ce am primit in realitate până acum, mă obligă să recunosc că sunt confuz și dezorientat. Potrivit principiilor masonice pentru care lupt, atât cât le pot înțelege, am descoperit comportamente, atitudini și direcții ale FF.˙. care consider că ar trebui îndreptate, iar această îndrepare este absolut necesară pentru că prin ea dăm exemplu și valoare urmașilor noștri. Numai prin valoare adăugată vom fi remarcați și căutați. Valoarea, potrivit umilelor mele păreri, se obține prin activități, atitudini, comportamente și implicări concrete pentru construirea noastră și a societății în care trăim. Valoarea constă în intreprinderi viabile care ar trebui să ne definească ca masoni și nu în discuții sterile și facile despre cei care conduc, caracterizări ieftine adresate superiorilor sau FF.˙., afirmații superficiale și inoportune expuse fie sub presiune, fie la agape prelungite ori prin telefoane care sugerează dezbinare și interese proprii. Prin acest comportament nu facem altceva decât să ne denigrăm reciproc și să îndepărtăm pe cei care doresc într-adevăr să ducă o viață masonică. Azi, în rândurile noastre sunt oameni capabili: intelectuali și  tehnocrati, profesioniști care conduc firme cu cifre de afaceri considerabile, medici ori oameni cu meserii liberale, de o anume implicare spirituală. Majoritatea participă la Țin.˙. constant, dar nici unul nu are vreo inițiativă sau părere proprie, afară de aceea a celui mai mare dintre noi. Doar ascultă, ascultă, ascultă... Nimeni nu are curajul a spune ceea ce gândește sincer deoarece se teme să nu supere sau să fie cumva contradictoriu gândirii celor din varful piramidei. Unii nu pot, alții nu vor. În realitate toți își ascund gândurile. Cu toate acestea, fiecare spune ceea ce gândește temător pe la colțuri, prin dosuri de mese și la momente care cred că nu importă, ca niște oameni simpli, de teama de a nu avea resposabilitatea propriilor păreri. De ce se tem?!... Ar trebui să înțelegem că nu este un handicap faptul că între noi avem ca membru un frate important ca pozitie, ci acest aspect trebuie să fie un motiv de mândrie și convingere că aici, in At.˙. nostru, sunt oameni de valoare. FF.˙. trebuie să asculte de părerea F.˙. „mai mare” și mai puternic, dar nu este necesar sau obligatoriu să fie și de acord cu ea sau să o execute ca pe un ordin. FF.˙. trebuie să-și spună reciproc ceea ce gândesc, ceea ce simt, numai astfel vor trăi potrivit principiilor masonice de libertate, egalitate și fraternitate. Un mason adevărat nu face sau mărturisește ceva din teamă și constrângere, ci potrivit principiilor și idealurilor care îl călăuzesc. În așa ceva constă libertatea lui și a fraților lui. Un frate nu simte și nu trăiește asuprit. Din nefericire, printre FF.˙. întâlnim și pe cei „alesi”, care au soluții pentru toate. Parcă le intuiești gândurile „marețe” numai privindu-i cât de atoateștiutori sunt, ramânând in final cu un gust amar când constați că le țin numai pentru ei sau, atunci când le expun, le îmbracă cu haina interesului propriu și a minciunii cointeresate. Sau, și mai grav, folosesc un vechi și trist limbaj de lemn. Îmbrăcați într-un costum elegant, cu cămașă albă  și papion, trădând o ținuta etică printr-o tăcere falsă, etalând o mândră responsabilitate, FF.˙. noștri masoni aflați în plină Țin.˙. nu poartă și nu transmit nimic din ceea ce reprezintă mesajul masonic. Totul este feeric, dar extrem de confuz. Se vorbește mereu despre altvceva și nu despre ceea ce contează pentru că persoanele sau idealurile care fac tema subiectului întotdeauna sunt alții și nu noi, sunt prea departe sau cumva străine... Pentru toate aceaste gânduri și pentru ca pe viitor să avem reguli clare în aceste perspective, vă reamintesc FF.˙. că Regulamentul General al Obedientei are soluții pentru toate problemele noastre și, în acest sens vă cer să îl respectăm și să îl aplicăm ad-literam, deoarece, ca masoni ar trebui să înțelegem puterea și favorul legii care, prin aplicarea ei, veghează la armonia, dezvoltarea și bunăstarea principiilor noastre a și a societății față de care suntem datori să ne și să o construim.

Am zis!

F.˙. Mircea N.

2 comentarii:

  1. Atat initiatul dar si loja care-l primeste, au de trecut, fiecare peste o incercare, ce pentru a o depasi necesita o maturitate, o profunzime, care excede lumii profane.
    Proaspatul initiat, pe de o parte, va observa ca o mare parte a masoneriei, are da fapt o puternica latura umana, fata de cea mistica si/sau ezoterica la care se astepta, latura umana pe care si-au pus amprenta chiar viciile de care a fugit din lumea profana.
    Abia de aici incepe incercarea la care este supus initiatul, incercare care consta in a intelege faptul ca masoneria, este compusa din oameni, oameni care initiati fiind, nu se pot lepada de vicii, dar totusi prin slefuire le pot diminua.
    Astfel, candidatul, este subiectiv, în sinea lui, are poate o parere buna despre el, daca nu chiar foarte buna, si se gandeste, cat este sub bandou, ce omanei mareti, grozavi, din elita societatii, i se vor arata cand va primi lumina.
    Cand i se dezleaga bandoul, va observa, probabil, in loja, figuri cunoscute din viata profana, poate colegi de munca, vecini, oameni din societatea in care traieste, despre care are o parere foarte buna, sau buna, ori despre care nu a auzit lucruri urate, lucruri care sa umbreasca trainica organizatie in care se bucura ca tocmai a fost primit. Acesti frati ii zambesc prietenos si cald. Poate fratii de care vorbesc, nu se ridica la asteptarile dinainte, dar care totusi il multumesc si nu ii lasa un gust amar.
    In continuare, cand i se obisnuieste privirea cu templul, si toti fratii prezenti, dupa bezna la care a fost supus, initiatul, inca sub efectul vietii profane, dar si a aurei de mister si de elitism in care este invaluita masoneria pentru profani, cand va primi lumina, va observa, ȘI persoane despre care nu va avea o parere buna, sau le va socoti cu mult mai nedemne, mai nepregatite profesional, spiritual, moral ca el, si......SURPRIZA.... acele persoane sunt sin ele in templu, unii cu sort de ucenic sau clafa, altii cu sort de maestru, altii ofiteri de loja sau poate unul din ei chiar in persoana venerabilului care tocmai l-a initiat.
    Ori, abia de acum candidatul trebuie sa inteleaga ca in masonerie a intrat pentru el, nu pentru acele persoane, care le considera poate nedemne de a sta alaturi de el - (desi prima lectie care ar trebui sa o primeasca este ca nu trebuie sa judece, pentru ca nu este pregatit) - si ca trebuie sa aleaga si sa se inconjoare in special de persoanele de la care are ce invata spriritual, profesional, etc.
    Apoi, pe de alta parte, loja care primeste cadidatul, trebuie sa fie foarte atenta, daca intentiile declarate ale profanului, sunt cele relale. Daca a intrat in masonerie pentru propia slefuire, si nu doar pentru afaceri, statut, sau sa demonstreze unui rival, mason si el, ca nu este mai prejos. De obicei, atunci cand loja alege intelept, initiatului nu ii este greu sa treaca de incercarea care am descris-o mai sus.
    De asemenea, loja trebuie sa intelega ca initiaza un profan, nu in masoneria din orientul Brasov, Bucuresti, Iasi ci in masoneria universala, si tocmai de asta responsabilitatea ce o apasa este enorma.

    am zis TAF Bogdan

    RăspundețiȘtergere
  2. ca si profan, banuiam de multa vreme ca asta e ceea ce gandesc fratii de buna credinta din masonerie.
    adica cel putin asa imi imaginam eu ca ar trebui sa fie bazandu-ma doar pe acei oameni ai istoriei care au schimbat ceva in mentalitatea maselor si au realizat progresul datorita caruia ne aflam aici cu razboaie mai putine, cu mai putina barbarie, cu o stiinta in progres, cu o spiritualitate in dezvoltare, cu acces la educatie, sanatate, s.a.m.d.
    Refuz sa cred ca Balcescu sau Paleologu, Nastase si multi altii s-ar alatura unei structuri mafiote doar ca sa faca bani...bani poti face oricum daca esti suficient de inteligent.

    Chiar daca, pe forma, masoneria apare ca o structura mafiota unde au acces doar baietii "tari" cu idealuri de preamarire personala, pe fond sunt convins (adica sper) ca fratii care ajung sa treaca peste idealurile financiare, slefuind astfel piatra bruta, ajung in final la un nivel de constiinta suficient de inalt pentru a putea sa gestioneze puterea asa cum e nevoie pentru lucrarile masonice oricare ar fi ele.
    Ori asta presupune si indrumarea unei noi generatii care sa duca mai departe lucrarile.

    Si apoi...intreb si-s foarte curios de raspuns: cam care va fi calitatea lojelor masonice pe viitor daca un candidat care a citit si studiat masoneria vreme de 10 ani, cu valori progresiste este respins iar un candidat care are o afacere si vrea chiar mai multi bani este invitat la initiere....?



    RăspundețiȘtergere