Trăim iar o perioadă a anului plină de efervescenţă, care ne umple inimile de bucurie.
Fie ca aceste frumoase Sărbători și Tradiții solare ale Iernii să ne aducă tuturor căldură, lumină și speranță.
Să încercăm, dragii mei Fraţi şi prieteni, să restabilim împreună pacea în suflete, unitatea în minte și armonia în sânul întregii familii umane.
Nevoia de Fraternitate se naşte an de an din Iubire şi Adevăr, acesta este mesajul meu pentru voi.
La mulţi ani fericiţi, între coloanele Marii Loji Naţionale a României!
Marius-Cristian PUIU
MM MLNaR
Îţi doresc Sărbători fericite alături de cei dragi, conform propriilor tale convingeri şi valori!
Cu prietenie şi cu speranţă,
Producţie Warner Bros, “The Man Who Would Be King”, regizat de celebrul John Huston şi lansat în Decembrie 1975, se bazează pe nuvela fratelui Rudyard Kipling (Christopher Plummer). Tragedie și triumf, reprezintă o minunată aventură a Spiritului şi nu cred să existe un alt film ARTISTIC cu o nuanță masonică atât de puternică... Cel puţin este primul de mare succes, care a înfăţişat publicului larg o imagine romantică a Masoneriei, mult mai bine şi mult mai devreme decât “National Treasure” (2004) sau “The Da Vinci Code” (2006). Personajele principale, în căutarea faimei și a norocului, vor să-și creeze propriul regat într-o lume îndepărtată, Kafiristan... Per total, o peliculă distractivă cu o durată de cca. 2 ore, care are multe dialoguri amuzante, dar şi pline de duh între vedetele Michael Caine și Sean Connery. Gândit inițial pentru Clark Gable și Humphrey Bogart, două arhetipuri ale eleganţei şi masculinităţii, în rolurile lui Peachy Carnehan și Daniel Dravot, Huston nu a reușit să demareze proiectul înainte de moartea lui Bogart... Povestea emoţionantă este plină de aluzii la și despre francmasoni, tânărul Kipling folosind textul pentru a promova originea “antică” a Ordinului nostru. Sigur, conexiunea cu Alexandru cel Mare (zeitatea Sikander) este pur imaginară, dar rămâne totuși o istorie captivantă. Astăzi filmul poate părea doar o metaforă satirică cu pretenții eroice a ascensiunii și decăderii colonialismului, în general și a Imperiului Britanic, în special. Celebra fraza “brother to a prince, and fellow to a beggar, if he be worthy...” reprezintă rezumatul perfect al filozofiei noastre. Alături de presupunerea greșită că filmul împărtășește rasismul sau diverse prejudecăți este și ipoteza simplistă conform căreia Masoneria este doar o stratagemă, un complot în structura poveștii. De fapt, la baza eşecului personajelor principale se află o serie de încălcări ale preceptelor noastre fundamentale, tocmai pentru a demonstra contrariul. Chiar dacă simpaticii “imperfecţi”, Daniel și Peachy, sunt singuri la final, deposedaţi de “metalele” lor și înfruntându-se cu moartea, ei rămân totuși cu prietenia, cu loialitatea și dragostea lor frățească. Acesta este practic cel mai bun moment al lor, un moment admirabil de demnitate și de forţă, esenţa filmului prezentat! Dacă nu l-ați văzut, atunci ar trebui pentru că nu veți regreta. Îl găsiţi pe net cu subtitrare în română.
P.S. Nici unul dintre actori nu a fost iniţiat, deşi s-au făcut multe
speculaţii pe această temă, mai ales după moartea lui Sean Connery care a
survenit în 2020.
