O formă particulară de filocalie

Termenul grecesc “philokalia” înseamnă “dragoste de frumos”, iar dragostea de frumos se contopește mereu cu Binele și cu Adevărul. Filocalia este Forţă prin repetare, Înțelepciune prin semnificație și Frumusețe prin deschiderea inimii. Nu cred că este o lipsă de respect faţă de religia creştină dacă am considera Ritualul masonic o “formă particulară de filocalie”, de unde și importanța rigorii în execuţie, pentru a-și păstra sensul originar și puritatea transmiterii. Cunoașterea modului de deplasare îmi permite să înaintez pe calea Cunoașterii, respectând fazele de inspirație și de expirație: inspirație prin minte și expirație prin inimă. Important e să fii angajat în această lucrare spirituală.

 

Neculai IACOB 33

Mare Expert

Mândria se justifică doar prin fapte

Dragii mei,  

Este indiscutabil faptul că Unirea realizată la 24 ianuarie 1859 a reprezentat primul pas important către România de astăzi. Făurirea statului unitar a fost pregatită de generații ai căror lideri marcanţi erau școliți la Paris, unde au luat contact cu ideile de reformare a regimurilor absolutiste chiar la reuniunile Lojilor masonice. Dar prezenţa unor cunoscuţi Francmasoni în avangarda evenimentelor istorice a creat profanilor multiple confuzii şi a dus la apariţia curentelor potrivnice. Acţiunile lor individuale sunt atribuite greşit Organizaţiei noastre fraterne, care are doar scop filosofic şi umanist. În principiu şi absolut obligatoriu, Francmasoneria, indiferent de ramura sa, nu face politică și nu se amestecă în politică! Pe de altă parte însă, trebuie spus că Instituţia noastră a fost întotdeauna o coloană de susţinere a societății civile, a fost angajată permanent la promovarea și apărarea drepturilor fundamentale. De aceea, Marea Lojă Naţională a României ar trebui să aibă o deschidere mai largă şi mai curajoasă “către stradă”, astfel încât să se înţeleagă activitatea noastră de cultivare în beneficiul ţării a virtuţilor republicane, moştenite de la francezi. Îmi asum această afirmaţie ca Mare Maestru şi face parte din proiectul cu care am venit în faţa voastră. Pentru noi, membrii Marii Loji Naţionale a României, este cert că nu se poate scrie istoria modernă fără a aminti în subsidiar, cel puţin, efortul depus de Fraţii noştri pe plan intern şi extern. Acele personalități marcante ale mișcării pașoptiste și unioniste, mișcări susţinute natural printr-un echilibru cultural și lingvistic. Dar să nu uităm însă, dragii mei, că deşi Ordinul nostru are un caracter naţional, misiunea Francmasoneriei rămâne universală! La ceas de Sărbătoare, să ne întărim admirația deosebită față de predecesori, fără a distorsiona trecutul. Să ne sporim dragostea frăţească pentru o Națiune care s-a construit de-a lungul timpului în primul rând pe credințele sale... Fiecare român, iniţiat sau nu, este parte integrantă dintr-o Naţiune care s-a format printr-o serie de valori particulare şi pe care a reuşit să le impună întregii lumi ca universal valabile. Suntem într-un weekend prelungit, alături de familiile noastre reunite, dar mesajul meu de astăzi este o invitaţie la Muncă... Să muncim zi de zi pentru a ne dezvolta orizontul de idei şi a ne îmbunătăţi fundamental, ca astfel să contribuim la progresul României. Fără cuvinte goale, fără impulsuri de grandoare la zile festive. “Să dăm mână cu mână” ca să-i creştem ţării forţa şi prosperitatea, acesta este îndemnul meu pentru 24 Ianuarie.

La mulţi ani, Fraţi români!

Marius Cristian Puiu

Mare Maestru MLNAR

Să avem conștiinţă universală

 

Dragii mei, 

Francmasoneria pe care o cunosc eu este universală. Între pietrele de hotar cu toții ne declarăm Fraţi la chemarea Marelui Arhitect al Universului. Teoretic, o afirmație împărtășită, indiferent de Obedienţe. Din păcate, uniunea declarată este reprezentată de o “confederație” de Corpuri masonice care “lucrează” din greu pentru a cultiva mai mult diferențele care ne despart, decât punctele comune care ne apropie. Multiplicitatea continuă a Obedienţelor apărute peste noapte şi diversitatea Riturilor sunt ramurile unui Trunchi prea batrân, pe care riscă să-l îndoaie la pământ și să-l crape definitiv. Lipsa generală de Unitate alimentează neîncrederea firească a profanilor și îi subminează Francmasoneriei caracterul universal. Pe de altă parte, pluralitatea Marilor Loji este o dovadă de democrație, de autonomie şi de respect pentru libertatea de conștiință! Să fie acest fenomen o consecință a dezvoltării individualismului? Să fie o pierdere a interesului faţă de Sacralitate? Dar sacralitatea ne-a adus împreună şi ne-a apropiat printr-o comuniune morală, la care am aderat de bună voie. După ce a ieșit din obscurantismul medieval, Occidentul a căutat o nouă “religie”, legată acum de drepturile Omului. O religie universală care să facă definească pronumele “Noi”. Suntem noi oare într-o stare de orizontalitate fără nici o urmă de verticalitate? Nu ne mai adunăm în jurul unor minime valori comune? De fapt, s-a trecut deja de la universal la internațional, sub semnul globalizării. Cu toate acestea, celebra “Declarație din 1789” conținea în text termenul “universal” și nu internațional! Contrar vechilor achimişti, astăzi transformam vulgar aurul spiritual într-un plumb prea greu, care ne trage în jos... Tinerii noştri nu se mai îndreaptă către frumoasele științe umaniste, ceea ce contează azi este doar “Business Administration”. Lumea înconjurătoare reprezintă acum doar o vastă piață comercială, iar schimburile dintre oameni se fac fără o conștiință universală. Am uitat ceea ce este Omenirea, ce este omenia... E necesar să investim în progresul Umanității tot atâta energie ca în dezvoltarea tehnologiei, de exemplu. Bisericile se golesc, foștii credincioși se alătură O.N.G.-urilor subvenționate de un Stat care cere taxe pe spiritualitate... În același timp, se dezvoltă pe piaţă “Charity Business”… cu deduceri de impozite ce fac mândre multinaţionalele și pe managerii lor, cumpărându-și “pe curat” o conștiință, la un cost cât mai mic. Trusturile au devenit “experți în Umanitate” iar mixul dintre O.N.G.-uri și afacerile caritabile ne dă iluzia tristă a respectării drepturilor Omului și a elevării spirituale. Noi nu facem politică (!) iar acei Fraţi care au depus un jurământ ca să facă lucrări de caritate, în mod discret şi fără ostentație, sunt văzuți ca fiind naivi, chiar şi printre iniţiaţi... Când devine EXCLUSIV o lucrare caritabilă şi îşi pierde componenta iniţiatică, Francmasoneria nu scapă de această hidoasă transformare a aurului în plumb... Din fericire, Ordinele tradiţionale mai pledează şi astăzi pentru o alianță dezinteresată dintre Umanism și Spiritualitate, între orizontal și vertical. Acele Ordine care au viziunea Iubirii fraterne, aşezată la intersecţia imaginară dintre forțele umaniste ale rațiunii și elevației spirituale. Eu personal voi depune eforturi pentru ca organizaţia noastră fraternă să rămână ancorată mereu în această Tradiţie.

Am zis! 

P.˙.Il.˙.F.˙. Vasile DANEŞ 33.˙.

Mare Ospitalier al Sup.˙. Cons.˙.