Passeport Maçonnique

Diplome de Maitre

File de Lumina

Iubiţi Fraţi,

Prin puterea Marelui Arhitect al Universului, iată-ne ajunşi la praznicul cel mare al Învierii, în care „Lumina cea fără de ani – Hristos– din mormânt cu trupul tuturor a strălucit”. Adunaţi în jurul altarului şi purtând lumânări în mâini, ne simţim sufletul cuprins de Lumină: este o bucurie pe care – fie că o înţelegem în profunzimea ei, fie că nu – o trăim cu toţii în aceste clipe. Suntem mai aproape de divinitate si descoperim în inimile noastre mai multă bunătate, mai multă deschidere şi mai multă dragoste faţă de Fratele de lângă noi. Vă adresez tuturor îndemnul fraţesc de a păstra Lumina cât mai adânc în suflete, de a o dărui celor din jur şi de a fi nădejde unii pentru alţii.

P.˙.R.˙.F.˙. Sabin - Adrian LUCA,
Mare Maestru

Joyeuses Pâques!

Junghie-Se Mielul lui Dumnezeu

Astazi s-a celebrat solemn in Valea Craiova traditionala sarbatoare a Ritului nostru, denumita simbolic "Joia Pascala", organizata de Suveranul Capitul al Cavalerilor Roza-Cruce N°1 "Adevar si Fratie", in prezenta FF.'. nostri de la Gr. 18° la Gr. 33°. In cadrul Sarbatorii Pastilor este prezenta si jertfirea mielului, creata de Dumnezeu la iesirea evreilor din robia egipteana, cand s-a nascut un popor ales care sa traiasca in libertate. Aceasta sacrificare a mielului pascal a prefigurat jertfa lui Iisus din Nazaret, care a adus eliberarea omenirii din robia pacatului. Sacrificiul animalului a trecut si la crestini care, in fiecare an de Sfintele Pasti, jertfesc un miel a carui semnificatie religioasa cei credinciosi n-o mai cunosc si se multumesc doar sa spuna ca asa au pomenit ca de acest mare praznic sa se taie un animal. Atat in Legea Veche, cat si in Noua Lege este prezenta jertfa mielului pascal, ceea ce denota si din acest punct de vedere o legatura fireasca dintre cele doua Testamente. Obiceiul de Pasti al sacrificarii mielului are un temei biblic incontestabil si nu este o simpla sacrificare de animal. Bucuria spirituala este exprimata prin sacrificiul mielului care in fiecare an este prezent la masa pascala a crestinilor. Trupul care are nevoie de jertfa Mielului lui Dumnezeu se hraneste de Sfintele Pasti cu carnea animalului. Acestui sacrificiu i se imprima astfel un caracter religios, fara a se substitui jertfei euharistice, in care Iisus se ofera tuturor care-l primesc sub forma painii si a vinului, spre iertarea pacatelor, sanatate si spre viata. Sarbatoarea are o mare importanta pentru masonii de R.’.S.’.A.’.A.’. in pastrarea unitatii, cat si pentru intarirea si dezvoltarea vietii spirituale.

Subiectul biblic apare detaliat in  "Iesirea - a doua carte a lui Moise", Cap. 12/13.

Pastele evreiesc s-a celebrat pentru prima oara chiar in seara ce a precedat iesirea din Egiptul in care evreii au fost robi timp de 430 de ani. Pentru aceasta sarbatoare, evreii sacrifica un miel, perfect sanatos, intre orele 15.00 si 17.00. Este fript in intregime si se consuma cu paine nedospita si cu verdeturi amare. Sangele mielului simbolizeaza eliberarea de pacate, iar verdeturile amare - viata petrecuta de israeliti in timpul robiei egiptene. Au mijlocul incins cu o centura, incaltaminte in picioare si un toiag in mana (Exod 12, 11). Tot de Paste tine si consumarea azimei (paine nedospita cu aluat sau drojdie), care este consumata timp de sapte zile. Azima este simbolul robiei, semnul mizeriei pe care au indurat-o ca robi la egipteni. Cina de Paste consta din miel fript, ierburi amare si patru pahare de vin. Masa era stransa inaintea celui de-al doilea pahar de vin. Urma un dialog intre tata si fiu despre eliberarea evreilor din robie. Apoi erau aduse vasele cu mancare si se canta o parte din Hallel si se bea al doilea pahar de vin. Dupa frangerea painii, era baut al treilea pahar de vin. Se termina de cantat ultima parte din Hallel si se bea cel de-al patrulea pahar de vin. In vechime, pastorii evrei foloseau sangele animalelor jertfite primavara, in noaptea cu luna plina, pentru a stropi intrarea cortului in care locuiau, pentru a fi paziti de duhurile necurate. Mai tarziu, odata cu sacrificare mielului pascal, evreii vor unge pragurile caselor cu sangele mielului sacrificat. In cartea Misna, in partea care poarta denumirea Pesahim, ne este descris modul in care serbau iudeii Pastele, in ultimele zile ale templului lui Irod. Din aceasta carte aflam ca mieii erau sacrificati in curtea exterioara a templului. Preotii erau aliniati pe doua randuri. Pe un rand preotii aveau un lighean de aur in mana, pe celalalt rand, preotii aveau un lighean din argint. In aceste ligheane era strans sangele mieilor sacrificati. Ultimul preot din rand avea datoria de a stropi altarul cu sangele adunat. Daca pentru evrei Pastele este trecerea de la robie la libertate, pentru crestini Pastele este trecerea de la moarte la viata. In crestinism mielul este Hristos, iar prin sacrificiul Sau, aduce vindecare firii omenesti de neascultarea si infranarea care au facut posibila despartirea de Dumnezeu. Hristos la Cina cea de Taina a dat un nou continut painii si vinului: le-a transformat in Trupul si Sangele Sau. Asa putem intelege ca Pastele iudaic a fost o prefigurarea a Pastelui crestin. Astfel, Apostolul Pavel ne indeamna sa serbam Pastele intr-o noua perspectiva: "Iata Hristos, Pastele nostru, S-a jertfit pentru noi; sa praznuim, deci, nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul rautatii si al viclesugului, ci cu azimile curatiei si ale adevarului" (I Cor. 5, 7-8). Mielul jertfit si mancat de evrei cand serbau Pastile, era o prefigurare a Mielului lui Dumnezeu Care ridica pacatele lumii (Iesirea 12, 46) si se ofera ca hrana pentru viata vesnica.

Paste Fericit!

Celebrarile liturgice care urmeaza sunt deosebit de profunde şi bogate, de o frumusete aparte. Gandindu-ne la "cele de sus" si la valorile care conteaza in viata, va incurajam sa va dedicati acum patrunderii misteriilor pascale cu toata generozitatea sufletului, transmise ca Adevar de traditia vie si stabilite de C.˙.L.˙.S.˙., misterii care an de an ne reinvata sa fim statornici in ceea ce speram si sa fim convinsi de lucrurile pe care nu le vedem. Dorim tuturor FF.˙., familiilor voastre reunite, ca celebrarea Sarbatorii Pascale, ce serveste in viata drept temelie si sprijin, sa va fie mereu izvor de pace si bucurii sufletesti. Jertfa Marelui nostru Initiat, Iisus din Nazaret, care a invins intunericul "cu moartea pre moarte calcand", sa va dea curajul de a fi samanta buna pentru cei ce vor veni alaturi de noi.  Lucr.˙. divina sa sporeasca armonia fraterna pastrandu-ne mereu uniti intru Glorie, sa va intareasca increderea in nemurirea sufletului iar Lumina sa stralucesca in voi si sa nu cunoasca niciodata apusul, Fratii mei!