Astazi s-a celebrat solemn in Valea Craiova traditionala sarbatoare
a Ritului nostru, denumita simbolic "Joia Pascala", organizata de Suveranul Capitul
al Cavalerilor Roza-Cruce N°1 "Adevar si Fratie", in prezenta FF.'. nostri de la Gr. 18° la Gr.
33°. In cadrul Sarbatorii Pastilor este prezenta si jertfirea mielului, creata
de Dumnezeu la iesirea evreilor din robia egipteana, cand s-a nascut un popor
ales care sa traiasca in libertate. Aceasta sacrificare a mielului pascal a
prefigurat jertfa lui Iisus din Nazaret, care a adus eliberarea omenirii din robia
pacatului. Sacrificiul animalului a trecut si la crestini care, in fiecare an
de Sfintele Pasti, jertfesc un miel a carui semnificatie religioasa cei
credinciosi n-o mai cunosc si se multumesc doar sa spuna ca asa au pomenit ca
de acest mare praznic sa se taie un animal. Atat in Legea Veche, cat si in Noua
Lege este prezenta jertfa mielului pascal, ceea ce denota si din acest punct de
vedere o legatura fireasca dintre cele doua Testamente. Obiceiul de Pasti al
sacrificarii mielului are un temei biblic incontestabil si nu este o simpla
sacrificare de animal. Bucuria spirituala este exprimata prin sacrificiul
mielului care in fiecare an este prezent la masa pascala a crestinilor. Trupul
care are nevoie de jertfa Mielului lui Dumnezeu se hraneste de Sfintele Pasti
cu carnea animalului. Acestui sacrificiu i se imprima astfel un caracter
religios, fara a se substitui jertfei euharistice, in care Iisus se ofera tuturor care-l primesc sub forma
painii si a vinului, spre iertarea pacatelor,
sanatate si spre viata. Sarbatoarea are o mare
importanta pentru masonii de R.’.S.’.A.’.A.’. in pastrarea unitatii, cat si pentru
intarirea si dezvoltarea vietii spirituale.
Subiectul biblic apare detaliat in "Iesirea - a doua carte a lui Moise", Cap. 12/13.
Pastele evreiesc s-a celebrat
pentru prima oara chiar in seara ce a precedat iesirea din Egiptul in care
evreii au fost robi timp de 430 de ani. Pentru aceasta sarbatoare, evreii
sacrifica un miel, perfect sanatos, intre orele 15.00 si 17.00. Este fript in
intregime si se consuma cu paine nedospita si cu verdeturi amare. Sangele
mielului simbolizeaza eliberarea de pacate, iar verdeturile amare - viata
petrecuta de israeliti in timpul robiei egiptene. Au mijlocul incins cu o
centura, incaltaminte in picioare si un toiag in mana (Exod 12, 11). Tot de Paste
tine si consumarea azimei (paine nedospita cu aluat sau drojdie), care este
consumata timp de sapte zile. Azima este simbolul robiei, semnul mizeriei pe
care au indurat-o ca robi la egipteni. Cina de Paste consta din miel fript,
ierburi amare si patru pahare de vin. Masa era stransa inaintea celui de-al
doilea pahar de vin. Urma un dialog intre tata si fiu despre eliberarea
evreilor din robie. Apoi erau aduse vasele cu mancare si se canta o parte din
Hallel si se bea al doilea pahar de vin. Dupa frangerea painii, era baut al
treilea pahar de vin. Se termina de cantat ultima parte din Hallel si se bea
cel de-al patrulea pahar de vin. In vechime, pastorii evrei foloseau sangele
animalelor jertfite primavara, in noaptea cu luna plina, pentru a stropi
intrarea cortului in care locuiau, pentru a fi paziti de duhurile necurate. Mai
tarziu, odata cu sacrificare mielului pascal, evreii vor unge pragurile caselor
cu sangele mielului sacrificat. In cartea Misna, in partea care poarta
denumirea Pesahim, ne este descris modul in care serbau iudeii Pastele, in
ultimele zile ale templului lui Irod. Din aceasta carte aflam ca mieii erau
sacrificati in curtea exterioara a templului. Preotii erau aliniati pe doua
randuri. Pe un rand preotii aveau un lighean de aur in mana, pe celalalt rand,
preotii aveau un lighean din argint. In aceste ligheane era strans sangele
mieilor sacrificati. Ultimul preot din rand avea datoria de a stropi altarul cu
sangele adunat. Daca pentru evrei Pastele este trecerea de la robie la
libertate, pentru crestini Pastele este trecerea de la moarte la viata. In
crestinism mielul este Hristos, iar prin sacrificiul Sau, aduce vindecare firii
omenesti de neascultarea si infranarea care au facut posibila despartirea de
Dumnezeu. Hristos la Cina cea de Taina a dat un nou continut painii si vinului:
le-a transformat in Trupul si Sangele Sau. Asa putem intelege ca Pastele iudaic
a fost o prefigurarea a Pastelui crestin. Astfel, Apostolul Pavel ne indeamna
sa serbam Pastele intr-o noua perspectiva: "Iata Hristos, Pastele nostru,
S-a jertfit pentru noi; sa praznuim, deci, nu cu aluatul cel vechi, nici cu
aluatul rautatii si al viclesugului, ci cu azimile curatiei si ale
adevarului" (I Cor. 5, 7-8). Mielul jertfit si mancat de evrei cand serbau
Pastile, era o prefigurare a Mielului lui Dumnezeu Care ridica pacatele lumii
(Iesirea 12, 46) si se ofera ca hrana pentru viata vesnica.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu