Eveniment astronomic: Venus tranziteaza Soarele

Unul dintre cele mai rare evenimente astronomice se va produce maine, pe 6 iunie, când planeta Venus va tranzita prin fața Soarelui. Un eveniment similar se va mai produce doar în 2117. Tranzitul lui Venus reprezintă momentul în care planeta se interpune între Pământ și Soare, obturând o mică parte a discului solar. Evenimentul este similar cu o eclipsă solară, cu deosebirea că, deși diametrul lui Venus este de patru ori mai mare decât cel al Lunii, planeta Venus pare mai mică deoarece se află la o distanță mai mare de Terra. Inainte de era spatiala, observarea tranzitului lui Venus i-a ajutat pe cercetatori sa calculeze distanta dintre Soare si Terra.Tranzitul lui Venus are loc în două etape, aflate la opt ani distanţă, iar evenimentul apare cel mult o dată pe secol. Ultimul tranzit a avut loc în 1881 şi în 1889, iar următorul va fi în decembrie 2117 şi 2125. Tranzitul de pe 6 iunie se află în pereche cu cel de pe 8 iunie 2004. În România, nu vom putea observa momentul de maxim al tranzitului, ci doar ultima fază. Tranzitul începe la ora 01:29 şi se va termina la ora 07:49.

Tranzitul lui Venus va fi vizibil din America de Nord, Europa, parţial din Africa şi din întreaga Asie şi Australie. Se va observa cel mai bine din Estul Asiei, Australia, Alaska şi Polul Nord. În America şi Alaska se va vedea pe 5 iunie, iar în Europa şi Asia pe 6 iunie, din cauza diferenţelor de fus orar. Venus va fi un micuţ disc negru pe suprafaţa Soarelui, suficient de mare, însă, pentru a fi observat cu ochiul liber, cu ajutorul filtrelor solare speciale. Cele mai interesante momente vor fi atunci când Venus intră sau părăseşte discul solar.

Echinoctiu de primavara

Lumina binefacatoare invinge intunericul iernii, prea iubiti frati!

Ne apropiem cu totii de momentul echinoctiului ce marcheaza inceputul primaverii astronomice in emisfera nordica. Soseste acum intr-o sambata seara si se produce in acest an la 20 martie, ora 19h32m, reprezentand intrarea Soarelui in primul semn zodiacal, semnul Berbecului, cind longitudinea astronomica a acestuia revine la valoarea de zero grade. Echinoctiul, numit uneori si echinox, este momentul cand ziua şi noaptea sunt egale în orice loc de pe Pamant, datorită faptului că Soarele, in miscarea sa aparenta pe cer, se afla exact pe ecuatorul ceresc.
Echinoctiul de primavara, este punctul de pe cercul zodiacal care semnifica inceputul unui nou ciclu, un nou periplu. Este in acelasi timp un scurt popas, un moment de echilibru, in care albul si negru se contopesc, ziua este egala cu noapte, iar noi suntem intr-o stare de imponderabilitatea, foarte aproape de Dumnezeu. Este un moment magic, un moment in care ar trebui sa ne oprim o clipa din periplul zilnic pentru a reflecta, pentru a ne echilibra, facandu-ne planuri, analizand ceea ce am realizat, ajustand in cautarea armoniei.
Este o zi in care toate fortele sunt egale, ziua si noapte sunt la fel, iar bratele balantei sunt in echilibru. Nimic nu pare si nu trebuie sa miste linistea interioara si exterioara, pentru ca este punctul de start pentru un nou inceput. Lasam in urma iarna si grijile, suferintele si obstacolele, ne scuturam de ceea ce nu ne trebuie, facem curat in cele mai ascunse colturi ale sufletului si aerisim, pentru a renaste. Tot ceea ce nu ne trebuie, ne oboseste sau este invechit, se inlocuieste cu o energie noua, lasand soarele si lumina sa ne intre in suflet. Aram si sapam pentru a pune semintele noilor inceputuri. Echinoctiului ii corespunde estul, rasaritul de soare, primavara, adolescenta, echilibrul, luna in crestere - dupa Luna Noua, culoarea verde deschis, pamantul Mama.
Legat de acest important moment al anului exista numeroase legende, povesti sau ritualuri, toate semnificand infrangerea intunericului, de zeul luminii. Toate acestea au insa o valoare de simbol si trebuie ca fiecare dintre noi sa-i gaseasca semnificatia cu care rezoneaza cel mai profund. Este foarte interesant ca in aproape toate traditiile popoarelor ziua echinoctiului este asemuita nu numai cu moartea anului vechi si nasterea noului an, dar si cu creatia.
Este momentul cel mai potrivit in care putem medita asupra lucrurilor trecute si incercand sa ne dam seama care sunt acele energii pe care nu le mai dorim sau care nu ne mai sunt folositoare, fiind negative. Meditati asupra echilibrului si incercati sa il aduceti in viata voastra, descoperiti-va potentialul si creativitatea.
Dupa cum este cunoscut, miscarea aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, determinata de miscarea reala a Pamintului pe orbita sa, genereaza pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor si noptilor la diferite epoci ale anului, datorita pozitiei aproximativ fixe in spatiu a axei de rotatie a Pamintului, precum si a inclinarii sale fata de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cereasca, Soarele parcurge in decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marcheaza de fapt planul orbitei Pamintului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23 grade si 27 minute.
La momentul echinoctiului de primavara Soarele traverseaza ecuatorul ceresc trecind din emisfera australa a sferei ceresti in cea boreala. Cind Soarele se afla in acest punct, numit punct vernal , el descrie miscarea diurna in lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determina - la data respectiva - egalitatea duratei zilelor cu cea a noptilor, indiferent de latitudine. La latitudinile tarii noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45 de grade, aceasta cifra reprezinta si valoarea medie a inaltimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodata, la data respectiva, Soarele rasare in punctul cardinal est si apune in punctul cardinal vest.
Incepind de la aceasta data, durata zilei va fi in continua crestere, iar cea a noptii in scadere, pina la data de 21 iunie, cind va avea loc momentul solstitiului de vara.
Intotdeauna, primavara si echivalentul sau conceptual, filozofic si ideatic au insemnat dezghetul, topirea, trezirea la viata, reinoirea si renasterea naturii, vietii si a societatii…
Mai mult decat atata, chiar si data Pastilor crestine depinde de acest fenomen astronomic, cu data fixa, legat de miscarea aparenta a soarelui pe bolta cereasca, dar mai este influentata de un altul cu data schimbatoare, legat de miscarea de rotatie a lunii in jurul pamintului (luna plina de dupa echinoctiul de primavara, numita si luna plina pascala). Aceasta din urma face ca data Pastilor sa varieze in fiecare an, caci luna plina pascala apare pe cer in unii ani mai aproape de echinoctiu, in altii mai departe de el. Data Pastilor poate varia intr-un interval de 35 de zile, intre 22 martie si 25 aprilie. Din pricina echinoctiului de primavara, care nu era fixat pretutindeni la aceeasi data, si din pricina imperfectiunilor fatale legate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, nici dupa Sinodul din Niceea n-au incetat deosebirile intre diferitele regiuni ale lumii crestine, in ceea ce priveste data serbarii Pastilor. Crestinii catolici si majoritatea celor protestanti sarbatoresc Pastile conform calendarului gregorian, iar cei ortodocsi conform calendarului iulian, insa viitoarele mari sinoade ortodoxe au insa in vedere posibilitatea ca Pastile sa fie sarbatorit la o data comuna…Poate ca deosebirile privind aceasta data constituie un simplu "scandal intern" pentru religia crestina si de aceea cred ca trebuie continuate demersurile pentru rezolvare. Nu este deloc usor, insa cel putin exista o sensibilizare in legatura cu aceasta problema si trebuie sa avem o celebrare unica a Invierii Domnului, marea sarbatoare a Bisericii, sarbatoare a reconcilierii si unitatii.
O prima uniformizare a datei serbarii Pastilor a incercat sa introduca in toata lumea crestina Sinodul I ecumenic, desfasurat la Niceea, in 325, din initiativa imparatului Constantin cel Mare. Parintii acestui sinod au adoptat pentru aceasta practica cea mai generala, bazata pe calculul datei Pastilor la Alexandria, care se reducea la urmatoarele norme:
Pastile se va serba totdeauna duminica; aceasta duminica va fi cea imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara (pentru ca asa calculau si iudeii data Pastelui lor, de care era legata data Pastilor crestine); cind 14 Nisan, sau prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara cade duminica, Pastile va fi serbat in duminica urmatoare, pentru a nu se serba odata cu Pastile iudeilor, dar nici inaintea acestuia. Sinodul de la Niceea a mai stabilit ca data Pastilor din fiecare an va fi calculata din vreme de catre Patriarhia din Alexandria, unde stiinta astronomiei era in floare, iar aceasta o va comunica la timp si celorlalte Biserici crestine...

Sa fie mereu echilibru, dragii mei, pentru a putea lucra cu fervoare si bucurie!

Am zis!