Mesaj de Sf Ioan

Cu ocazia prea fericitului praznic al Sf. Ioan, Inainte-mergatorul şi Botezatorul Domnului Iisus Hristos, va transmitem cu mare bucurie din partea colectivului de redactie cele mai bune urari si o calduroasa Imbratisare. Fie ca spiritul marelui Prorooc al crestinatatii si patronul Masoneriei Simbolice Universale sa va lumineze viata pe deplin si sa va intareasca trupul si sufletul in vremea ce vine pentru a lucra cu spor pe Santierul nostru!
Multe salutari fraterne din partea noastra cu aceasta ocazie!

Taierea Capului Sf Ioan Botezatorul

La data de 29 august, se prăznuieşte Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare a tristeţii, pentru că în această zi a avut loc sfârşitul martiric al Sfântului ...
Din Evanghelie cunoastem ca Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere, a poruncit taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei. In acea vreme, Sfantul Ioan era intemnitat in castelulul lui Irod de la Maherus caci Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, sa ceara de la acesta capul Botezatorului ca rasplata.
Pentru ca se temea ca Botezatorul ar putea invia daca trupul ar fi fost ingropat alaturi de cap, Irod nu a dat ucenicilor decat trupul sfantului, care a fost ingropat in Sevastia. Capul a fost ingropat de Irodiada in curtea sa, la mare adancime.
Potrivit traditiei, Sfanta Ioana, femeia dregatorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfantului Ioan Botezatorul din curtea Irodiadei si l-a ingropat la Ierusalim, in muntele Eleonului, intr-un vas de lut. Aceasta e socotita cea dintai aflare a sfantului cap.
Capul Sfantului Ioan Botezatorul a fost prezent aici pana in vremea Sf. Imparati Constantin si Elena, cand, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, in Siria, la un olar. In anul 453, episcopul Uranie al Emesei, l-a asezat in biserica din aceasta cetate. Aceasta este socotita a a doua aflare a cinstitului cap al Botezatorului.
In vremea luptei impotriva sfintelor icoane, capul Sfantului Ioan a fost ingropat la Comane, de unde a fost adus in Constantinopol, de catre Sf. Ignatie (860), in vremea imparatului Mihail. Aceasta este cea de-a treia si cea din urma aflare a cinstitului cap.
In timpul cruciadelor, latinii din Constantinopol, in anul 1204, o parte din capul Sfantului Ioan Boteazatorul si l-au dus in Franta, asezandu-l intr-o biserica din Amiens, unde se afla si astazi.

Cel ce ridică păcatele lumii, a aflat că Irod, conducătorul ţării, trăieşte în păcat. Acest fapt îl determină să lase pustia şi să se ducă să îl mustre pe acesta pentru nelegiuirea lui, mustrare care i-a adus întemniţarea, iar mai apoi moartea.
Oare noi, astăzi, mai avem ceva din Sfântul Ioan Botezătorul? Luptăm cumva împotriva nelegiuirilor din jurul nostru? Avem noi curajul să spunem răului pe nume, chiar dacă am avea de suferit? Sfântul Ioan a lăsat pustia şi s-a dus la Irod ca să-l înveţe de bine, a mustrat nelegiuirea lui, dar l-a tratat cu respect şi dragoste. Sper sa avem măcar o mică parte din curajul Sfântului Ioan, pentru a schimba ceva. Să ne preocupe stârpirea răului din noi în primul rând, să avem curajul să spunem răului pe nume şi atunci când vedem păcatele altora să urâm păcatul, dar să-l iubim pe pe cel ce a gresit.

Soborul Sfantului Prooroc Inaintemergatorului Botezatorului Ioan

La doua zile dupa Sfanta si Dumnezeiasca aratare, Biserica a randuit, inca de la inceput a se praznui soborul cinstitului si slavitului prooroc Ioan, Inaintemergatorul si Botezatorul Domnului.
Ioan a descoperit cel dintai lumii ca Domnul Iisus este cu adevarat Mesia, Marele Trimis al lui Dumnezeu, Cel asteptat de toata lumea. Sfantul Ioan a fost pecetluit cu aceasta chemare inca de la venirea sa pe lume, prin-tr-o nastere minunata, din parinti inaintati in varsta si vestit de inger. Mantuitorului insusi l-a cinstit pe Sfantul Ioan ca pe un adevarat Prooroc.

Astfel, azi facem praznuire sfântului Ioan Botezatorul si Înaintemergatorul Domnului, cel mai mare dintre profeti, glasul care striga în pustie "gatiti calea Domnului", turtureaua pustiei care a binevestit primavara harului, faclia Luminii dumnezeiesti, rasaritul ce a vestit pe Soarele Dreptatii, ca un înger pamântesc si om ceresc, care sta la granita dintre cer si pamânt si uneste Vechiul si Noul Testament. Trimis de Dumnezeu în desert sa anunte vestea cea buna a venirii lui Mesia si sa pregateasca calea lui Iisus, Ioan îsi împlineste misiunea botezând pe Hristos în apele Iordanului. De acum stralucirea lui urma sa scada, iar a Mântuitorului sa creasca.
Totusi, chiar dupa venirea Harului si moartea lui ca martir, Ioan Botezatorul continua sa fie pentru crestini, în sens duhovnicesc, Înainte-Mergatorul Domnului. Model de înfrânare, de pocainta, de curatire de patimi prin asceza si rugaciune, initiator al vietii monastice si a celei pustnicesti, Ioan nu va înceta niciodata sa fie cel care gateste calea ce duce la Hristos.

Astazi, cand cu drag il serbam pe patronul Masoneriei Universale, dorim si noi sa transmitem tuturor fratilor si profanilor care isi serbeaza ziua onomastica o calda imbratisare. Fie ca intelegerea si bunavointa dintre noi toti sa ne faca drumul prin viata mai usor si Lumina atotputernica sa calauzeasca in pace pe cei ce vin din intuneric!

LA MULTI ANI TUTUROR!

Sfantul Ioan Botezatorul

Masoneria simbolică celebreaza mereu prin agape rituale solstiţiile de vară şi de iarnă, respectiv pe sf. Ioan Botezătorul şi pe sf. Ioan Evanghelistul; mai mult, 24 iunie cînd se celebrează sf. Ioan Botezătorul este şi data constituirii Marii Loji a Londrei, considerată piatra de temelie a masoneriei speculative. În Masoneria regulara, pe altarul jurămintelor, Cartea Sacra sau Biblia este deschisă intotdeauana la prologul din Evanghelia lui Ioan, din care se citesc primele versete: "Întru-nceput era Cuvîntul şi Cuvîntul era la Dumnezeu şi Cuvîntul Dumnezeu era. Acesta era dintru-nceput la Dumnezeu; toate printr-Însul s-au făcut şi fără el nimic nu s-a făcut din ceea ce s-a făcut. Viaţa era într-Însul, şi viaţa era lumina oamenilor; şi lumina întru întuneric luminează şi întunericul nu a cuprins-o".

Dincolo de interminabilele discuţii asupra originilor operative ale masoneriei speculative, tot mai mulţi istorici acceptă faptul că alături de breslele care impuneau un anume tip de reglementări, existau şi confrerii cum ar fi cele ale zidarilor liberi, care dincolo de scopul profesional erau impregnante de un profund simţămînt religios şi de spirit caritabil. Era epoca în care munca era sacră, era imaginea creării fiinţelor şi lucrurilor de către Marele Arhitect. Cum fiecare confrerie era aşezată sub protecţia unui patron, artizanii construcţiilor au invocat patronajul sf. Ioan si in concluzie ei îşi propuneau să dea strălucire adevăratei religii prin construcţia de temple magnifice şi să-şi pună munca lor în serviciul celor care îi angajau…

Ioan Botezătorul este una din figurile centrale ale crestinismului şi islamismului. S-a născut în satul Ein-Kerem, de lângă Iesrusalim si este fiul Elisabetei (verişoara Mariei, mama lui Iisus) şi al rabinului Zaharia. Parintii sai erau neprihaniti inaintea lui Dumnezeu, erau oameni in varsta, dar Elisaveta nu putea avea copii căci era stearpa. In timp ce oficia slujba, lui Zaharia i s-a aratat Arhanghelul Gavril, care îi spune că nevasta sa va avea un copil ce va merge „in duhul si puterea lui Ilie”,ce nu va pune gura pe vin si pe bautura ametitoare,si inca din pantecele mamei sale se va umple de Duh Sfant. Arhanghelul îi mai spune si că numele copilului sau fi Ioan dar, rabinul ,mirat de spusele trimisului lui Dumnezeu, are inca unele indoieli, motiv pentru care Gavril îi spune ca va fi mut pana in ziua cand se vor implini aceste lucruri. Dupa ce Elisabeta a nascut, i s-a dezlegat si limba lui si a spus ca numele copilului va fi „Ioan” , si nu „Zaharia”, cum ar fi vrut rudele. Umplindu-se de Duhul Sfant, Zaharia a inceput sa profeteasca despre Ioan,cel ce va deschide drum Lucrarii Celui Prea Inalt.
Ion a venit deci pe lume cu circa 6 luni înaintea lui Hristos dar nu au copilărit împreună. Se spune insa ca s-ar fi cunoscut în tinereţe, petrecând amandoi o anumită perioada la Qumran, unde ar fi primit o educaţie eseniană. Predicile sale poartă amprenta radicalismului esenian, anunţând iminenţa Apocalipsei şi a „Judecăţii de Apoi”, îndemnând la pocăinţă, botez şi ispăşirea păcatelor.
Sfântul Ioan, Înainte-mergătorul şi Botezătorul Domnului a primit de la însuşi Hristos mărturia că el era cel mai mare dintre toţi oamenii născuţi din femeie şi cel dintâi între Proroci. Pe când încă se afla în pântecele maicii sale, Elisabeta el a tresărit de bucurie în preajma lui Mesia pe care îl purta în ea Prea Sfântă Maica Domnului, venită în vinzită la verişoara ei (Luca 1, 39-54). La maturitate, el, "de care lumea nu era vrednică" (cf. Evrei 11, 38), s-a retras în pustiu, acoperit cu o haină din păr de cămilă şi încins cu o curea de piele (aceasta semnificând stăpânirea tuturor pornirilor trupeşti). Pustia in care a locuit ca un ascet se afla la apusul Marii Moarte,o regiune salbatica,de unde putea sa vada Muntele Nebo,de pe ale carui inaltimi a privit Moise spre Tara Promisa sau raul Iordan, pe care-l traversase Iosua.Regăsind, ca un nou Adam, starea de armonie a firii noastre create pentru a se dedica numai lui Dumnezeu, el se hrănea cu lăcuste conservate în miere salbatică, şi îşi ţinea în contemplare mintea netulburată de grijile acestei lumi.
În anul 15 al domniei cezarului Tiberiu (anul 29), Ioan, când a auzit Cuvântul lui Dumnezeu în pustie, s-a dus în regiunea Iordanului, pentru a predica pocainţa către mulţimile care veneau la el, atrase de viaţa sa îngerească. El îi boteza în apele Iordanului în semn de curăţire de păcatele lor, şi pentru a-i pregăti să îl primească pe Mântuitorul el îi îndruma să facă mai curând roade vrednice de pocainţă, decât să se laude că sunt fiii lui Avraam. Strigatul său ,”Pocaiti-va!” ,a avut un mare efect asupra natiunii ebraice ce gemea sub jugul invadatorilor romani, oamenii urmandu-l in pustie.
Pentru că poporul se întreba dacă nu cumva era el Mântuitorul aşteptat de atâtea generaţii, Ioan le spune: "Eu vă botez cu apă, dar vine altul mai mare decât mine, El vă va boteza cu foc şi cu Duh Sfânt".
Curaţenia sa şi dragostea sa pentru feciorie erau într-atât de mari încât fost socotit vrednic nu doar de a-l vedea pe Mântuitor, al cărui Înainte-mergător a fost să fie, ci chiar să Îl boteze în Iordan, "ca să se plinească dreptatea" şi să fie martorul descoperirii Sfintei Treimi cu acest prilej. El s-a învrednicit să se atingă cu mâna sa cea dreaptă de crestetul Stăpânului Hristos…
Sfântul Ioan medita fără încetare la Cuvântul lui Dumnezeu şi le considera pe toate ale acestei lumi ca fără valoare faţă de Legea dumnezeiească, a cărei desăvârşită întruchipare era viaţa sa. De aceea nu se temea să adreseze reproşuri aspre lui Irod Antipa, tetrarhul Galileii, om lipsit de ruşine şi dezmăţat care, contrar Legii, se căsătorise cu Irodiada, soţia fratelui său Filip pe când acesta din urmă era încă în viaţă şi avusese cu ea o fată, Salomeea. Facindu-se mijlocitorul constiintei inveterate a pescarului, Profetul ii vorbea in numele lui Dumnezeu : "Nu iti este ingaduit sa ai ca sotie pe femeia fratelui tau". De aceea Irodiana nutrea in ea o ranchiuna puternica impotriva lui Ioan si voia sa il omoare ; era insa impiedicata de Irod care il proteja, ca barbat drept si sfânt, dar mai ales pentru ca se temea de poporul pe care il cinstea ca pe un trimis al lui Dumnezeu. In cele din urma Irodiada cea perfida isi atinse scopul si facu astfel incit Profetul sa fie dus la inchisoare in fortareata din Macheronte. Cind fu aniversarea zilei de nastere a regelui, in apropierea Pastilor, acesta invita pe notabilii regatului sau la un mare ospat, in timpul caruia toti se dedara imbuibarii si betiei. Salomeea dansa cu voluptate in fata mesenilor acestui banchet al slavei desarte, si ea placu privirii desfrânate a tatalui sau care ii jura sa ii dea ca recompensa orice i-ar cere, chiar de-ar fi jumatate din regatul sau. La sfatul mamei sale, tânara ceru sa ii fie adus imediat pe un platou capul lui Ioan Botezatorul. Regele se simti incurcat, dar din cauza juramântului sau, si pentru a nu-si pierde onoarea in fata invitatilor, se decise sa il omoare pe Cel Drept. Sentita fu pe loc executata, un soldat ii taie capul Sfintului Ioan in inchisoare si il aduse imediat, inca sângerând, pe un platou, in sala de ospat care adresa in tacere reprosul sau fata de slabiciunea criminala a regelui. Salomeea prezenta mamei sale trofeul, cu aerul de a spune : "Manânca, o, mama, trupul celui care a trait ca unul fara trup, si bea sângele lui. Aceasta limba care nu inceta sa ne faca reprosuri va tacea de-acum pentru totdeauna".
Ucenicii Sfântului venira sa ii ia trupul si mersera sa il ingroape in Sevastia apoi se dusera sa il instiinteze pe Iisus. Abia mult mai târziu Moastele Sfântului Inaintemergator fura regasite in mod miraculos, pentru a raspândi harul asupra credinciosilor care li se inchina.
Acest act sângeros pare sa fi fost ingaduit de Dumnezeu pentru ca dupa ce a fost Inaintemergatorul lui Hristos pe pamânt, Sfântul Ioan Botezatorul sa fie de asemenea in imparatia mortilor si sa mearga sa instiinteze pe mortii cei drepti de speranta in Mântuire, venirea apropiata a lui Mesia care trebuia sa sparga prin Cruce portile si inchizatorile Iadului.
Prin viata precum si prin moartea sa, Inaintemergatorul ramâne de asemenea pentru toti Crestinii un Profet si un stapânitor al vietii spirituale. Prin comportamentul sau ireprosabil, el ii invata sa lupte pâna la moarte impotriva pacatului, nu numai pentru respectul dreptatii si ascultarea Legii lui Dumnezeu dar si pentru a inainta in virtute si curatia inimii. Orice constiinta cizelata prin meditarea asupra Legii lui Dumnezeu se aseamana deci cu Inaintemergatorul si croieste "caile Domnului" in sufletul care se caieste, pentru a-i da cunoasterea Mântuirii (cf. Luca 1:76).
Biserica Ortodoxă are şase zile de prăunuire pentru Sfântul Ioan Botezătorul. În ordine calendaristică, cu începutul anului bisericesc (1 septembrie):
23 septembrie - Zămislirea sfântului Ioan Botezătorul
7 ianuarie - Soborul sfântului prooroc, înaintemergătorului şi botezătorului Ioan (a doua zi după Teofanie, 6 ianuarie)
24 februarie - Întâia şi a doua aflare a Capului Botezătorului Ioan
25 mai - A treia aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul
24 iunie - Naşterea sfântului Ioan Botezătorul
29 august - Tăierea capului

In curand il vom prezenta succint si pe Sf Ioan Evanghelistul, autorul uneia din cele patru evanghelii recunoscute, una profund esoterică.