Îmbrăcat lejer, în blugi şi în cămaşă, cu plete şi extrem de jovial, Iurie Ambros îşi soarbe cafeaua la o terasă din Chişinău. Ceasul pe care îl poartă pe mâna stângă trădează apartenenţa sa la masonerie. Imediat vine confirmarea. Da, este în masoneria moldovenească din 1998, de când aceasta „şi-a reaprins focul” (expresie masonică – n.r.) în Republica Moldova. Acum este „Marele Secretar” al uneia dintre cele două loje masonice mari existente în republică. De meserie designer, Ambros este cel care a desenat emblemele ambelor loje. Pe prima, în 1998, iar pe a doua – acum patru ani, când o parte din masoni a plecat din cea existentă şi a mai format o altă structură masonică la Chişinău.
Fiind o structură ocultă, masoneria a lăsat mereu loc de interpretări şi se cunosc foarte puţine lucruri atât despre membrii săi, cât şi despre activităţile pe care le desfăşoară. Pornind de la premisa că un mason spune întotdeauna numai ce ar vrea masoneria să se ştie despre ea în societate, JURNAL i-a solicitat totuşi un interviu unuia dintre cei mai „vechi” masoni din Republica Moldova.
– Domnule Ambros, de ce s-a produs ruptura şi de ce este nevoie de două mari loje masonice în Republica Moldova?
E o separare simbolică. Avem rituri diferite. Nu suntem concurenţi. Dacă două familii trăiesc pe o scară, nu sunt concurente, dar îşi au familia lor şi sunt prietene. Aşa e şi aici. În masoneria mondială sunt diferite rituri, ca în biserică. În principiu, acestea nu se deosebesc cu nimic. Loja lui Sedleţchi respectă ritualul emulation, noi – cel antic scoţian, care este cel mai vechi. Diferă regulile de a deschide loje, alte detalii. Dar nu văd nicio diferenţă esenţială.
– Cine sunt membrii masoneriei moldoveneşti?
Sunt oameni care s-au realizat în viaţa obişnuită, au experienţă de viaţă, business, relaţii etc. Ne cunoaştem între noi, nu o să dau nume, dar sunt oameni care fac ceva serios pentru ţara asta – şefi de întreprinderi, inclusiv de stat, pictori, scriitori şi alţii care fac ceva cu mâinile şi cu capul. Este interzis să vorbim despre religie. Pentru unii e Dumnezeu, pentru alţii – Allah sau altfel. Când lucrăm, pe masă întotdeauna avem Tora, Biblia şi Coranul. Fiecare alege ce vrea. Noi îl numim pe Dumnezeu Marele Arhitect al Universului. Nu vorbim nici despre politică. Nu ne interesează apartenenţa de partid. De aceea, nu ne implicăm în politică. E ceva pur pentru suflet.
– Cu ce se ocupă masonii moldoveni?
Cu acţiuni de caritate. Avem grijă de o casă de copii. Anul acesta, le-am cumpărat un cal. Am ajutat unui pictor care nu este mason să-şi facă o expoziţie, i-am mai ajutat pe nişte muzicieni.
– În Moldova sunt femei în lojile masonice?
Nu.
– Femeile nu sunt acceptate?
Asta vine din istorie. În 1721, când s-a înfiinţat masoneria modernă în Anglia, erau admişi numai bărbaţi. Ideea de la care a pornit a fost să se ajute unul pe altul. În Franţa, au apărut deja loje femeieşti şi mai multe există în America. Dar sunt şi loje mixte.
– Dacă în ea sunt oameni realizaţi, bogaţi, de ce masoneria e ceva ocult?
Nu este ascunsă. Dar de ce trebuie să strigăm la fiecare pas că îl ajutăm pe unul sau pe altul? Probabil, se explică prin persecutările din trecut, când erau izgoniţi cei care încercau să facă ceva pentru lumea asta.
– Dar lucrurile au evoluat…
În Africa şi acum femeile umblă cu pieptul dezgolit.
– Şedinţele masonilor se desfăşoară cu uşile închise…
Să luăm ca exemplu un club privat de amatori de golf. Oricine intră acolo? Nu. Cred că nu se permite accesul ca vreun cuvânt spus de noi să nu fie interpretat greşit. Pe de o parte, este bine, pe de alta – rău. Tot ce e necunoscut este în mod automat şi rău. Dacă se întâmplă ceva rău în ţară, se dă vina pe masoni. Pentru că nimeni nu ştie nimic. Aşa este făcut omul. Dacă tună şi fulgeră, omul spune că e mânia lui Dumnezeu, dar nu că e vorba de relaţia plus-minus acolo sus, adică de un fenomen fizic. Nu ne ascundem. Noi, după şedinţe, avem masă, invităm pe oricine, şi la Anul Nou, şi la 8 martie. De exemplu, dumneavoastră mergeţi la teatru, priviţi un spectacol, dar în culise nu vi se permite, nu?
– Se ştie că din dorinţa de a conduce lumea, în masonerie sunt atraşi oameni care pot lua decizii importante…
Asta se întâmplă în mod firesc. Noi ne respectăm unul pe altul, credem unul altuia. Şi dacă fratele Volodea va candida la alegeri, sigur îl voi vota, pentru că îl cunosc.
– „Fratele Volodea” nu e vreo aluzie la numele cuiva din conducerea Republicii Moldova?
Nuuu (râde).
– Ce politicieni de la Chişinău sunt masoni?
Politicieni, nu. Sunt oameni care sunt în politică. Avem oameni şi de la comunişti, şi din altă parte. Dar noi nu discutăm despre asta. Eu sunt total apolitic.
– Din actuala conducere a Republicii Moldova face cineva parte din masonerie?
Nu ştiu. Există un site care a dat nume. Dar, de multe ori, asta e o născocire a oamenilor. Eu nu am voie să vă spun cu cine mă întâlnesc. Nu m-am întâlnit nici cu Filat, nici cu Lupu, nici cu… Pur şi simplu, nu ştiu.
– Se ştie că masonii au creat partide şi i-au pus pe „fraţi”, căci aşa vă numiţi, în fruntea lor…
Şi asta e rău?
– În Moldova s-a întâmplat aşa?
Nu ştiu. Dar noi nu avem atât de mulţi masoni ca să acaparăm politicul. Nici nu ne ajung masoni câte partide sunt.
– Într-o campanie electorală s-a spus că masonii aveau oameni pe listele partidelor şi se dădeau chiar nume – Serafim Urechean, Dumitru Diacov, Iurie Colesnic…
Şi ei au făcut cuiva vreun rău? Poate ei au loja lor, nu ştiu. Dacă vine un mason din Africa după ce a făcut dragoste acolo şi s-a îmbolnăvit de SIDA, apoi seduce şi aici o altă femeie, ce, masonii sunt vinovaţi de asta?
– Apropo, există unele teorii că virusul SIDA a fost creat în laboratoare din SUA la ordinul masoneriei mondiale…
Bomba atomică tot masonii au inventat-o, dacă unul dintre oamenii de ştiinţă era mason? Ştiţi că 98 la sută din preşedinţii americani au fost şi sunt masoni? Nu ştiu numai de Obama.
– În Moldova câţi dintre preşedinţi au fost sau sunt masoni?
Nu ştiu (râde).
– Dacă Petru Lucinschi şi-a dat consimţământul pentru crearea lojei masonice din RM în 1997, să deducem că el este mason?
Nu ştiu. Eu nu am stat cu domnul Lucinschi la masă. El dacă o să vrea, o să spună.
– Nici cu domnul Urechean, despre care s-a spus în mai multe rânduri că ar face parte din masoneria moldovenească?
Dacă a spus el, înseamnă că e aşa.
– Domnul Urechean nu a spus asta…
Atunci nu ştiu (râde).
– În masonerie sunt mulţi oameni de afaceri, aţi spus-o chiar Dvs. Este greu de crezut că aceştia sunt interesaţi să facă doar acţiuni de caritate. Fac lobby şi pentru unele decizii de stat în favoarea lor?
Nu ştiu. De exemplu, un ministru al economiei ia vreo decizie pe care o consideră necesară, dar ea nu place cuiva. Imediat vor spune că au făcut-o masonii. Dar e decizia ministrului, chiar dacă poate fi şi mason. Dacă am câştigat mai multe premii în Rusia, Ucraina, Europa, în domeniul profesiei mele, asta ar înseamna că am obţinut premiile pentru că sunt mason? Nu.
– Există o taxă de intrare în masonerie?
Da.
– 500 de euro?
Diferit. Nu contează. Nu aş vrea să spun. Ulterior, fiecare membru plăteşte câte zece euro lunar.
– Ce faceţi cu banii care se adună?
V-am spus – acţiuni de caritate. Mai plătim chiria pentru localurile în care facem şedinţe, întreţinerea fraţilor de peste hotare când vin la noi etc. Deplasările peste hotare le suportă fiecare membru din buzunarul său.
– De ce o persoană vrea să devină mason?
Motivaţia e diferită. Unii caută relaţii, fie aici, fie peste hotare, cineva vrea să cunoască mai multă istorie, să dobândească cât mai multe cunoştinţe. Unei persoane care vine în masonerie i se pune întrebarea dacă este liberă moral şi material. Moral e clar, dar material pentru a vedea dacă ea îşi poate permite să cumpere un costum de culoare neagră, cravată şi pantofi negri, dacă îşi poate coase însemnele. Niciodată banii care îi dai pentru masonerie nu trebuie să dăuneze familiei.
– Masonii sunt daţi afară din lojă?
Numai în cazul în care încălcă Constituţia noastră, au furat, au probleme cu justiţia sau dacă vor să plece singuri. Masoneria este pur şi simplu un joc, un joc de şah foarte serios. Şi fotbalul este un joc măreţ, dar nu ştiu de ce acolo se înţelege că există reguli, dar aici, nu.
– Aveţi intenţia să vă măriţi „familia”?
Ar fi bine, dar eu sunt pentru o extindere calitativă, nu cantitativă. Pentru a deveni mason, trebuie să ştii măcar ceva despre asta şi trebuie să ştii cel puţin doi masoni care pot băga mâna în foc pentru tine.
– Despre ce vorbiţi la şedinţe şi când le organizaţi?
Vorbim despre problemele noastre. Ne întâlnim o dată sau de două ori pe lună. Conform regulamentului, o şedinţă pe lună este la marele consiliu, alta într-o lojă subordonată.
– Unde aţi poziţiona masoneria în societate? Ea nu se regăseşte nici în societatea civilă, nici în altă parte…
Între oameni. Pretutindeni… Cum putem defini aerul? Undeva miroase rău, altundeva bine, ozonul se formează după ploaie. Dar aerul e peste tot. Noi ne recunoaştem după anumite lucruri între noi şi, uneori, ne mirăm.
– Ce aţi vrea să mai spuneţi şi eu nu v-am întrebat?
În noaptea de miercuri spre joi, fratele Vadim a devenit tatăl unei fetiţe minunate şi vreau să-l felicit cu această ocazie!
– Vă mulţumim pentru interviu!
Două mari loje masonice şi alte 20 subordonate
Masoneria în Republica Moldova „şi-a reaprins focul” în 1997, fondată de Marea Lojă Regulară a Italiei. Atunci, mare maestru a fost desemnat Anatol Coman. În 2002, mare maestru devine Iurie Sedleţchi, rectorul Universităţii de Studii Europene din Moldova. Marea Lojă are în subordine alte 16 loje masonice. Acum patru ani, una din cele mai importante loje, care aparţineau de Marea Lojă şi care număra vreo 30 de membri, s-a desprins şi a înfiinţat Marea Lojă Naţională a Moldovei, condusă de omul de afaceri Victor Madan. Aceasta a fost fondată de o lojă masonică din România şi are acum patru loje subordonate. Prin urmare, în Republica Moldova există două mari loje ale masonilor şi alte 20 subordonate acestora. Numeric, Marea Lojă Naţională este mai mică, având aproximativ 30 de membri.
Iurie Ambros susţine că structura unei loje masonice se aseamănă cu ierarhia militară. Sunt trei grade până a ajunge în gradul similar celui de ofiţer din armată, după care mai sunt 30 de grade poziţionate mai sus.
Ideile unui mason:
Masoneria este un fel de ştiinţă. Ştiinţa existenţei.
Conform unei legi a masoneriei, dacă nu te vor, nu te băga. Dar dacă te vor, ajută.
În masonerie, fiecăruia i se oferă posibilitatea să gândească aşa cum vrea în anumite limite stabilite.
Autorităţile vor să intre în UE, dar noi am intrat deja, suntem membri ai Marii Loji Europene.
Masonii respectă Constituţia lui Anderson, care a fost slujitor al bisericii.
Masonii se numesc între ei fraţi, ca şi în biserică.
Ne spunem fraţi şi în public şi ne pupăm de trei ori. Asta e regula jocului.
Un copil de mason este la fel ca toţi, este botezat, nu are anumite interdicţii. Nu e neapărat să devină şi el mason.
Pentru o persoană care vrea să devină mason, cazierul judiciar curat e obligatoriu.
E necesar ca omul să fie liber din punct de vedere moral şi material. Banii sunt importanţi, dar nu sunt totul.
Cel mai mare duşman al masonilor este un fost mason, deoarece ştie unde să lovească.
Masonii sunt oameni cu bani care îi ajută pe ceilalţi oameni care au nevoie.
Masonii fac imagine bună Republicii Moldova în lume.
Între fraţii masoni nu sunt încurajate afacerile reciproce.
Cu cât laturile echerului (din emblema masonilor) sunt mai largi, cu atât influenţa masonilor este mai mare. În Republica Moldova, acest echer este de 60 de grade.
Raisa LOZINSCHI-HADEI
Incitant, cursiv, specific.
RăspundețiȘtergere