Stabilirea punctului autumnal 6012

Prea Iubitii mei FF.’. ,

Ca in fiecare an, in ultima decada a lunii Septembrie trecem catre “toamna astronomica“ si ne bucuram cu totii de inceputul noului An Masonic, conform traditiei initiatice.

Echinoctiul de toamna, un moment de referinta in cursul miscarii aparente a soarelui, considerat cea mai veche sarbatoare din lume, cand intunericul domneste in aceeasi masura cu Lumina… este un timp al pregatirii pentru o “viata noua”, care reincepe etern. Pasim in intuneric pentru a aduna Forta si Intelepciune, stiind ca Lumina va castiga din nou. Dar trebuie sa trecem prin intuneric pentru a ajunge acolo!

Moment important de echilibru, cand ziua este egala cu noaptea, ne aduce noi prilejuri de reflectie. Daca primavara natura renaste la viata, acum incepe pregatirea pentru a conserva tot ceea ce a creat si noi ne reunim in LL.’. in mod simbolic, ca sa ne pregatim pentru "provocarea iernii", mergand catre solstitiu la celebrarea R.'.S.'.A.'.A.'. . Aceasta perioada scurta poate fi cea mai fertila si mai constienta etapa de evolutie spirituala, cand in fiinta umana se produce o echilibrare intre nevoia permanenta de munca si exteriorizarea iubirii fraterne, concentrandu-ne atentia asupra sufletului si mintii.

Astfel, toate actiunile noastre vor fi sustinute de sentimente binefacatoare ce vor avea rolul de a inlatura tendintele inferioare ale profanului si trebuie sa constientizam ca evolutia in Fraternitate este intotdeauna superioara evolutiei noastre individuale, iar trairile sufletesti au rolul de a transpune în plan fizic Lumina spiritului. Sa valorificam acum tot ceea ce este frumos in noi, invatand sa imbinam armonios materialul cu spiritualul. Echinoctiul de toamna este un simbol universal al vechilor mistere, calea de acces catre starea de unitate deplina si integrare a fiintei noastre in armonia Divina.

Inchei acum mesajul meu catre Fratiile Voastre printr-o poezie sugestiva, la care putem medita cu folos, scrisa de Lucian Blaga intr-o epoca "far' de iluzii". Poate ca la jumatate de veac de la moartea lui, lectura unui asemenea poem redeschide un nou capitol spre studiul marelui poet, profet...

“Vino, sa iesim dintre aceste ziduri,
de sub arcade ce apasa,
din inelul cu-nvechite turnuri, al cetatii,
din ceata ce pe poduri de metal se lasa.
Vino pe deal, pe cel din urma-n soare,
unde-un trecut de slava cu suflare lenta
sub pietre doarme,
sa strigam de-acolo dupa pasarile calatoare.
Sa strigam precum obisnuiesc copiii intre jocuri,
sari far-a sti ce striga
isi rostesc prin chiote extazul efemer
pentru cele ce au loc in cer.
Induplecati de soarta,
noua insine straini, cu patria pe umeri - moarta,
noi am vazut, ce-i drept, de-atatea ori,
ca-ntraripatele puteri, razbind prin nori,
orbite de o tinta departata
ne iau vazduhul prin tangenta doar - ca o sageata -
si nu mai prind de jos din tari nici fluturari
de semne si nici veste.

Vino totusi sa strigam de-acolo de pe creste,
sa strigam dupa cocorii care pleaca
si-n vuietul de mantuire
o tin catre limanul dincolo de fire.
In cumpana si-n sfasierea
acestui ceas prejmuitor,
vino, strafundul neguros, rumoarea ce ne-neaca
sa le lasam sub noi - si de pe dealul cel din urma
cu semne-nchipuind in vanturi libertatea
sa strigam dupa triunghiul calator.“
(Echinoctiul de Toamna / Varsta de Fier, suita de poeme postume)

Cu aceasta ocazie, va doresc tuturor La multi ani!, pace si prosperitate, intru Glorie! Este un nou inceput pentru fiecare...sa ne bucuram si sa ne intarim impreuna fortele prin puterea M.'.A.'.A.'.U.'., unindu-ne fratern pentru acelasi scop nobil si universal.

Am zis!