Respectă jurământul. Cinsteşte apoi pe Eroii glorificaţi.
Cinsteşte şi pe Geniile pământeşti, împlinind tot ce este hotărât de lege.
Cinsteşte pe tatăl tău, pe mama ta şi pe rudele ce-ţi sunt apropiate.
Dintre ceilalţi oameni, fă-ţi prieten pe cel încununat de virtute.
Supune-te întotdeauna în faţa vorbelor blânde şi a faptelor folositoare.
Nicicând să nu-ţi urăşti prietenul pentru o greşeală de nimic,
atât cât poţi; căci posibilul vecin e cu necesitatea.
Află că toate acestea sunt astfel, şi învaţă să biruieşti cele ce urmează:
mai întâi lăcomia pântecului, apoi lenevia, luxul şi mânia.
Nu săvârşi nicicând vreo faptă de care să te ruşinezi,
nici faţă de un altul
nici faţă de tine. Şi, mai ales, respectă-te pe tine însuti.
Fă apoi dreptatea cu fapta şi cuvântul.
Nu te purta în nici-o-mprejurare fără să gândeşti.
Ci aminteşte-ţi că omul sortit e ca să moară;
şi află că averea aşa cum se câştigă, la fel se risipeşte.
Cât priveşte necazurile îndurate de oameni
din pricina Destinului potrivnic,
primeşte-le ca şi când li s-ar cuveni; îndură-le
răbdător şi nu te-mpotrivi.
Caută să le înlături, pe cât îţi va sta în putinţă.
Dar cugetă temeinic la aceasta:
că, pe cei buni, Soarta îi păzeşte de multe din aceste nenorociri.
Multe vorbe, bune sau răutăcioase, ies din gura oamenilor;
nu le-arăta prea multă preţuire, dar nici nu le-nfiera.
Chiar lucruri mincinoase de auzi, îndură cu răbdare şi blândeţe.
Ia seama-n orice împrejurare la cele ce-ţi voi spune:
Ca nimeni, niciodată, prin vorbe sau prin fapte, să nu poată
să te împingă să spui sau să săvârşeşti ceva nefolositor pentru tine.
Cugetă înainte de a făptui, ca nu cumva să te porţi nesăbuit,
căci numai omul păcătos spune sau face lucruri nesocotite.
Nicicând, aşadar, să nu faci ceva de care apoi să te căieşti.
Nu săvârşi nimic din cele ce nu ştii; ci învaţă
tot ce se cuvine să ştii, şi viaţa fericită îţi va fi.
Ingrijeşte-te de sănătatea trupului tău,
dar dă-i cu măsură băutura, mâncarea şi mişcarea,
şi numesc măsură ceea ce nicicând nu te va stânjeni.
Deprinde-te cu o viaţă curată şi simplă;
şi păzeşte-te să faci ceea ce trezeşte ranchiuna.
Nu cheltui fără rost, ca cei ce nu ştiu în ce stă binele.
Dar nici nu fi zgârcit; dreapta măsură e ce mai bună-n toate.
_ Nu-ţi lua drept îndatoriri ceva ce ţi-ar putea dăuna,
şi mai ales cugetă înainte de-a trece la fapte.
Nu lăsa ca dulcele somn să-ţi închidă pleoapele,
mai înainte de a te-ntreba astfel
despre faptele tale de peste zi:
Cu ce-am greşit? Ce am făcut?
Ce n-am făcut din ce se cuvenea să fac?
începe cu prima şi meditează apoi asupra celorlalte.
Şi apoi, dacă socoti că ai greşit, necâjeşte-te;
iar dacă ai făcut bine, bucură-te.
Străduieşte-te să pui în practică aceste precepte,
meditează asupra lor; dă-le toată dragostea ta,
şi ele te vor pune pe calea virtuţii divine.
Mă jur pe cel ce ne-a sădit în suflet sacra Tetradă,
izvorul Naturii al cărei curs e veşnic.
Dar nu începe o lucrare mai înainte
de a-i ruga pe Zei să ţi-o desăvârşească.
Când toate aceste precepte îţi vor fi bine cunoscute,
vei înţelege alcătuirea Zeilor Nemuritori
şi a oamenilor muritori, vei afla
până la cel punct lucrurile se despart
şi până la ce punct ele se unesc.
Vei mai cunoaşte, după Dreptate,
că Natura este în totul asemănătoare sieşi,
încât nu vei mai nădăjdui ce nu e de nădăjduit,
şi nimic nu îţi va fi ascuns.
Vei mai şti că oamenii îşi atrag relele prin propria şi libera lor alegere,
nefericiţii; ei nu ştiu nici să vadă, niă să audă
adevăratele bunuri ce lângă ei se află.
Puţini sunt cei ce-au învăţat să scape de suferinţele lor.
Asta este soarta ce tulbură mintea muritorilor.
Ca nişte cilindri, ei se rostogolesc încoace şi încolo,
împovăraţi de rele fără număr.
Căci, sădită în ei, necruţătoarea Vrajbă
îi urmăreşte şi-n somn,
fără ca ei să-şi dea seama;
şi ei n-ar trebui s-o stârnească, ci mai degrabă să o alunge neîntârziat.
O, Zeus, tatăl nostru, vei izbăvi pe oameni de nesfârşitele necazuri ce îi copleşesc,
de le-ai arăta tuturora Geniul de care se servesc!
Dar tu, fă-ţi curaj, căci prea bine ştii
că neamul omenesc este divin,
şi că Natura sacră îi dezvăluie deschis toate tainele.
Iar de se v'a-ndura să ţi le înfăţişeze şi ţie,
vei ajunge la ţinta de care ţi-am vorbit;
căci lecuindu-ţi sufletul, îl vei izbăvi de toată suferinţa.
Dar înfrânează-te de la alimentele despre care ţi-am vorbit, folosindu-ţi judecata
la tot ce ţi-ar fi de folos pentru purificarea şi eliberarea sufletului.
Meditează asupra fiecărui lucru,
lăsându-te condus de Inteligenţa desăvârşită din înalt
Iar după ce, părăsindu-ţi trupul, te vei înălţa în liberul eter,
vei fi precum un zeu: nemuritor, etern, de-a pururi biruitor al morţii.
Cinsteşte şi pe Geniile pământeşti, împlinind tot ce este hotărât de lege.
Cinsteşte pe tatăl tău, pe mama ta şi pe rudele ce-ţi sunt apropiate.
Dintre ceilalţi oameni, fă-ţi prieten pe cel încununat de virtute.
Supune-te întotdeauna în faţa vorbelor blânde şi a faptelor folositoare.
Nicicând să nu-ţi urăşti prietenul pentru o greşeală de nimic,
atât cât poţi; căci posibilul vecin e cu necesitatea.
Află că toate acestea sunt astfel, şi învaţă să biruieşti cele ce urmează:
mai întâi lăcomia pântecului, apoi lenevia, luxul şi mânia.
Nu săvârşi nicicând vreo faptă de care să te ruşinezi,
nici faţă de un altul
nici faţă de tine. Şi, mai ales, respectă-te pe tine însuti.
Fă apoi dreptatea cu fapta şi cuvântul.
Nu te purta în nici-o-mprejurare fără să gândeşti.
Ci aminteşte-ţi că omul sortit e ca să moară;
şi află că averea aşa cum se câştigă, la fel se risipeşte.
Cât priveşte necazurile îndurate de oameni
din pricina Destinului potrivnic,
primeşte-le ca şi când li s-ar cuveni; îndură-le
răbdător şi nu te-mpotrivi.
Caută să le înlături, pe cât îţi va sta în putinţă.
Dar cugetă temeinic la aceasta:
că, pe cei buni, Soarta îi păzeşte de multe din aceste nenorociri.
Multe vorbe, bune sau răutăcioase, ies din gura oamenilor;
nu le-arăta prea multă preţuire, dar nici nu le-nfiera.
Chiar lucruri mincinoase de auzi, îndură cu răbdare şi blândeţe.
Ia seama-n orice împrejurare la cele ce-ţi voi spune:
Ca nimeni, niciodată, prin vorbe sau prin fapte, să nu poată
să te împingă să spui sau să săvârşeşti ceva nefolositor pentru tine.
Cugetă înainte de a făptui, ca nu cumva să te porţi nesăbuit,
căci numai omul păcătos spune sau face lucruri nesocotite.
Nicicând, aşadar, să nu faci ceva de care apoi să te căieşti.
Nu săvârşi nimic din cele ce nu ştii; ci învaţă
tot ce se cuvine să ştii, şi viaţa fericită îţi va fi.
Ingrijeşte-te de sănătatea trupului tău,
dar dă-i cu măsură băutura, mâncarea şi mişcarea,
şi numesc măsură ceea ce nicicând nu te va stânjeni.
Deprinde-te cu o viaţă curată şi simplă;
şi păzeşte-te să faci ceea ce trezeşte ranchiuna.
Nu cheltui fără rost, ca cei ce nu ştiu în ce stă binele.
Dar nici nu fi zgârcit; dreapta măsură e ce mai bună-n toate.
_ Nu-ţi lua drept îndatoriri ceva ce ţi-ar putea dăuna,
şi mai ales cugetă înainte de-a trece la fapte.
Nu lăsa ca dulcele somn să-ţi închidă pleoapele,
mai înainte de a te-ntreba astfel
despre faptele tale de peste zi:
Cu ce-am greşit? Ce am făcut?
Ce n-am făcut din ce se cuvenea să fac?
începe cu prima şi meditează apoi asupra celorlalte.
Şi apoi, dacă socoti că ai greşit, necâjeşte-te;
iar dacă ai făcut bine, bucură-te.
Străduieşte-te să pui în practică aceste precepte,
meditează asupra lor; dă-le toată dragostea ta,
şi ele te vor pune pe calea virtuţii divine.
Mă jur pe cel ce ne-a sădit în suflet sacra Tetradă,
izvorul Naturii al cărei curs e veşnic.
Dar nu începe o lucrare mai înainte
de a-i ruga pe Zei să ţi-o desăvârşească.
Când toate aceste precepte îţi vor fi bine cunoscute,
vei înţelege alcătuirea Zeilor Nemuritori
şi a oamenilor muritori, vei afla
până la cel punct lucrurile se despart
şi până la ce punct ele se unesc.
Vei mai cunoaşte, după Dreptate,
că Natura este în totul asemănătoare sieşi,
încât nu vei mai nădăjdui ce nu e de nădăjduit,
şi nimic nu îţi va fi ascuns.
Vei mai şti că oamenii îşi atrag relele prin propria şi libera lor alegere,
nefericiţii; ei nu ştiu nici să vadă, niă să audă
adevăratele bunuri ce lângă ei se află.
Puţini sunt cei ce-au învăţat să scape de suferinţele lor.
Asta este soarta ce tulbură mintea muritorilor.
Ca nişte cilindri, ei se rostogolesc încoace şi încolo,
împovăraţi de rele fără număr.
Căci, sădită în ei, necruţătoarea Vrajbă
îi urmăreşte şi-n somn,
fără ca ei să-şi dea seama;
şi ei n-ar trebui s-o stârnească, ci mai degrabă să o alunge neîntârziat.
O, Zeus, tatăl nostru, vei izbăvi pe oameni de nesfârşitele necazuri ce îi copleşesc,
de le-ai arăta tuturora Geniul de care se servesc!
Dar tu, fă-ţi curaj, căci prea bine ştii
că neamul omenesc este divin,
şi că Natura sacră îi dezvăluie deschis toate tainele.
Iar de se v'a-ndura să ţi le înfăţişeze şi ţie,
vei ajunge la ţinta de care ţi-am vorbit;
căci lecuindu-ţi sufletul, îl vei izbăvi de toată suferinţa.
Dar înfrânează-te de la alimentele despre care ţi-am vorbit, folosindu-ţi judecata
la tot ce ţi-ar fi de folos pentru purificarea şi eliberarea sufletului.
Meditează asupra fiecărui lucru,
lăsându-te condus de Inteligenţa desăvârşită din înalt
Iar după ce, părăsindu-ţi trupul, te vei înălţa în liberul eter,
vei fi precum un zeu: nemuritor, etern, de-a pururi biruitor al morţii.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu