Cuvîntul magic al Sfîntului Ioan Evanghelistul

Deşi a fost evreu, fiu al lui Zebedeu şi frate al lui Iacob, Sfîntul Ioan şi-a scris Evanghelia în limba greacă, trăind în ambianţă helenistică, la Efes. În acelaşi timp, prin originile sale iudaice, a dovedit o bună cunoaştere a locurilor şi evenimentelor ce privesc viaţa lui Isus. Evanghelia lui Ioan este influenţată de filosofia antică grecească, avînd elemente de gîndire stoică, platonică şi aristotelică. Aceste caracteristici, alături de valenţele sale profund şi subtil esoterice, au dus la un ataşament al Masoneriei faţă de această scriere. Valoarea textului scris de Sfîntul Ioan constă în mesajul transcendental al scrierii sale. Iar cheia de boltă a Evangheliei este conţinută în chiar primul verset:

La început a fost Cuvîntul şi Cuvîntul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvîntul.

Aceasta este traducerea în limba română după textul din greaca veche, în care expresiei “logos” i-a fost atribuit sensul “cuvînt”. Traducerea lui logos printr-o singură expresie echivalentă este o sarcină aproape imposibilă pentru traducător, deoarece logos are o multitudine de sensuri în greaca veche şi cuprinde o bogăţie semantică deosebită. Logos poate să însemne în acelaşi timp cuvînt, dar şi gînd, scop, plan, principiu, înţelepciune, logică, raţiune, regulă, lege, ştiinţă. Un mic univers semantic într-un singur cuvînt. De multe ori, în discursul teologic, expresia logos se foloseşte ca atare, netradusă, deoarece mulţi consideră că acest cuvînt este incomprehensibil în limbajul din ziua de azi. De aceea logos este cuvîntul perfect pentru a ilustra complexitatea creaţiei divine.

În zilele noastre, Cardinalul Ratzinger spunea:

"Creştinătatea trebuie să-şi aducă mereu aminte că este religia lui Logos. Aceasta este credinţa în Spiritul Creator, de la care porneşte tot ceea ce există."

În cultura iudee sensul lui logos are semnificaţii uşor diferite, înţelesul său înclinînd mai mult spre acţiune, putere, faptă, creaţie. În Geneză, scriere care este o expresie a gîndirii de sorginte iudaică, Dumnezeu se foloseşte de cuvinte pentru a crea:

Şi a zis Dumnezeu: "Să fie lumină!" Şi a fost lumină. (Geneza).

În sistemul de gîndire contemporan, în care sîntem dominaţi de raţionalism, primul verset al Evangheliei lui Ioan poate părea desuet şi chiar fără sens pentru profani. Cu toate acestea, putem reformula expresia iniţială, fără a-i altera sensul, pentru a o aduce la o formă care să fie mai uşor asimilată în mentalul contemporan. Pentru acesta vom folosi pentru logos sensul de lege şi nu cel de cuvînt. Iar primul verset al Evangheliei lui Ioan se poate traduce:

La început a fost Legea şi Legea era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Legea.

Sau, într-o formulare mai tehnicistă:

La început au fost legile care guvernează Universul şi legile erau la Dumnezeu şi Dumnezeu era suma acestor legi.

Astfel am putut urmări traiectoria unui cuvînt magic, de la începuturile civilizaţiei şi pînă în ziua de azi şi putem vedea felul în care acesta a transportat nealterat mesajul primordial.

 

Am zis!

F.'. Mircea P.