Uniti in diversitate, ce vis ferice

Iar o banala plansa despre unitate si toleranta? Teme demodate si mult prea dezbatute, care nu ne mai preocupa. Rareori ne aducem aminte sa iubim si rareori ne punem problema de a-i tolera pe ceilalti. Cine se mai intreaba astazi ce e iubirea fraterna sau cum trebuie sa-ti iubesti aproapele? Cati dintre noi ii intelegem pe semenii nostrii si ii acceptam fara sa-i judecam? Poate ca ne-am abatut din drumul nostru milenar caci certurile, dezbinarile si impacarile au marcat istoria masoneriei romane in ultimii ani. Stim ca e vrea crizelor de tot felul, e vremea schimbarilor. Dar oare adevarata criza nu e in sufletele noastre? Deschideti rogu-va ochii si priviti in jur! Nevoia de unitate este cea mai profundă și mai nobilă nevoie a spiritului omenesc iar iubirea fraterna este forta care creează. Intentia noastra nu este de a agita spiritele dar realitatea trebuie să o privim asa cum este si sa lasam pe fiecare să tragă concluziile la sfarsit. Astazi este necesar ca toate problemele sa fie abordate dintr-o perspectiva universala. Unitate in diversitate este un concept aparent complicat dar lacrmile se pot transforma in surasuri pricinuite reciproc. Nevoia de cunoastere capata astazi o alta forma si interactiunea umana poate atinge apogeul dezvoltarii unor ideii diferite dar cristalizate intr-un scop comun. Literele se pierd pe hartie, gandurile in ale noastre minti, actiunile in pecetea vremii si de aceea este necesara o continuitate, o inlantuire a unor ramuri protectoare ce vor naste mereu muguri noi. Speranta dainuie in fiecare si numai noi putem stabili acea unitate ale carei caramizi se zidesc cu ajutorul rabdarii si tenaciatii in aplicarea ideilor, reusind performanta de a crea o multitudine arhitecturala. Diversitatea se contureaza de mult timp prin originalitatea individuala dar construirea unei piramide necesita un suflu plin de caldura, imaginatie si ambitie, pornind de la o temelie colectiva solida. Putem crea unitate in diversitate distrugand pe veci individualismul egoist, contribuind la editarea valorilor pe bolta cereasca a mentalitatii umane. Cuvintele nu se vor mai pierde in abisul necunoasterii si aprofundarea ideilor intr-un cerc va dezvolta ideea in sine, aducand imperfectiunea la atingerea starii colective a perfectiunii. Vrem sa fim frati, desi suntem diferiti si urmandu-ne fiecare propria cale. Vrem sa fim frati nu numai noi intre noi, cei initiati, ci am vrea chiar sa imbratisam universal lumea intreaga! Dar credintele unora bazate pe separare si superioritate nu ne duc spre o lume perfecta a bunastarii si iubirii noastre. Mesajul trebuie sa fie este acela ca exista oameni care traiesc intr-o constiinta, eliberata de tenebre si dualitati meschine, o constiinta creatoare care-si recunoaste propria stare, propriul nivel de acceptare. Fii tu schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume, spunea un mare ganditor, stiind ca vindecarea celorlalti incepe cu noi insine…si asta vom incerca sa exprimam noi, modelul nostru de acceptare pe drumul cunoasterii, cu mesajul ca fiecare Adevar este al nostru si cu speranta ca fiecare isi va gasi pana la urma propria propria cale. A accepta ce spune celalalt nu inseamna a fi de acord el. Nu este atributul egoului care are nevoie de consens ci implica acordul ca exista si un alt punct de vedere, un alt mod de a vedea, care nu este nici mai bun, nici mai rau decat al nostru. Respectam adevarul celuilalt si acceptam ca fiecare gandeste si simte corect din punctul sau de vedere. Aceasta perceptie schimbata care inseamna intelegere, face comuniunea posibila si doar functionand ca un intreg, poate exista o unitate reala, dincolo de orice conceptualizare, caci altfel cum putem fi in comuniune cu altii cand nu suntem nici macar cu noi insine? Dorim sa ne impartasim propriile ganduri, sentimente si experiente, sa fim prieteni. Nu am batut la poarta Templului ca sa-i schimbam pe ceilalti sau sa-i ducem spre calea noastra. Putem alege sa vedem iubirea unde este ura si toleranta unde este intoleranta, iar acest lucru va schimba lumea, deoarece violenta si conflictul din exterior sunt doar o reflectie a luptei din propria noastra minte. Pentru ca pacea sa se instaureze intre noi este necesar sa depasim dualitatea mintii. Spunea un mare înţelept: "Când eram tânăr revoluţionar toate rugăciunile mele erau: «Doamne, dă-mi puterea să schimb lumea». Când am ajuns la jumătatea vieţii şi mi-am dat seama că nu am schimbat nimic, mi-am schimbat rugăciunea: «Doamne, ajută-mă să-i schimb pe cei care vin în contact cu mine, familia şi prietenii mei şi sunt mulţumit». Acum că sunt bătrân şi zilele îmi sunt numărate, încep să-mi dau seama ce prost am fost. Singura mea rugăciune este: «Doamne, ajută-mă să mă schimb pe mine însumi». Dacă m-aş fi rugat aşa de la început, nu mi-aş fi risipit viaţa". Cu toţii cred ca vrem unitatea si după cuvântul fericire, nu există cred nici un alt cuvânt care să răspundă la o nevoie atât de profundă a inimii omeneşti. Intr-o lume desacralizată se impune sa strangem randurile si e nevoie de aceasta unitate în diversitate pentru a avea sorţi de izbandă impotriva intunericului care se lasă treptat, treptat peste intreaga lume. Poate ca s-au deschis prea larg portile catre strada, poate ca a venit timpul pentru un salt calitativ si de aceea Masoneria trebuie sa fie puternica, regulara si reprezentativa in special prin calitatea membrilor, trebuie sa se regaseasca pe ea insasi si sa-si recapete identitatea, locul si prestigiul pe care-l merita în societatea contemporana, la nivelul cerintelor si exigentelor actuale. Sa ne dam mina reintregind lantul fratern pentru a raspunde provocarilor de tot felul caci suntem legati pe veci unii de altii si ne-am angajat sa comunicam, sa colaboram, sa lucram in echipa, de la discipol la maestru, pentru a intelege cit mai multe. Desi la prima vedere pare un paradox, ideea de unitate in diversitate are atuurile sale, daca tinem cont paradigmele care au adunat oamenii in jurul interesului pentru aceleasi idealuri. Acest concept masonic se poate realiza astazi numai prin cunoastere si comunicare dar din pacate, inca nu gasim relaxarea necesara pentru a ne dedica in totalitate. Tocmai de aceea ar trebui sa ne ghidam dupa deviza de a contribuim mereu la unitatea Masoneriei, sa cream posibilitatea de a comunica intre frati care vin astazi din directii diferite. Sa nu uitam niciodata că Masoneria trebuie să însemne, în primul rând bucuria de a fi alături de cei pe care îi numeşti Fraţi si sa incercam să alungam dintre noi tot ce înseamnă dezbinare, orgolii şi trufie. Simt ca a venit vremea sa ne aducem aminte ca avem o datorie fata de Prea Ilustrii nostrii inaintasi care ne privesc cu incredere din Eternul Orient si cu care ne mandrim adesea, ca aceasta miscare nu este a noastra ci a urmasilor nostri, sa fim demni de sarcinile ce ne revin si sa ni le asumam in totalitate. Sa incepem iar si iar cu aceeasi daruire si fervoare sa infaptuim Lucrarea, intregind universalitatea noastra. Forta Masoneriei rezida in coeziunea membrilor sai care cu cat sunt mai uniti cu atat sunt mai puternici. Succesul ei este o calatorie si nu o destinatie, a carei reteta este strict si exclusiv legata de noi si ca sa ai succes pe parcursul ei trebuie sa-ti cunosti trecutul, sa traiesti prezentul si sa ai viziunea de a prevedea viitorul, de a crede in el si de a avea puterea si rabdarea de ai face si pe ceilalti sa creada. Unitate in diversitate ar trebui sa fie un principiu inteles si aplicat de fiecare dintre noi in viata de zi cu zi... Va provoc astazi sa realizam unitatea în diversitate reunind pe cei care cauta, se întreaba, refuza sa se lase multumiti de idei preconcepute si care aspira sa participe efectiv la transformarea progresiva a societatii noastre… trebuie sa contribuim la consolidarea unei societati juste si perfecte! Exista tot atatea cai de perfectionare în Masonerie pe cati Frati exista si sunt convins ca nimeni nu stie reteta care să asigure drumul drept. De aceea toleranta si sarguinţa sunt ingredientele care nu pot sa lipsească din opera noastra simbolica. Toleranta, pentru a-l accepta pe cel de langă tine cu propriul său sistem de valori si credinte şi sarguinta pentru a fi pe deplin constienti ca munca noastră pe santier nu se incheie niciodata. Sa nu cădem vreodata în păcatul trufiei caci a sti mai mult decat aproapele tau nu reprezintă un privilegiu, ci obligatia de a imparti cu el ceea ce ai adunat si ai inteles si de aceea nu percepeti diferenţele dintre noi ca pe defecte, ci ca pe niste premise fundamentale ale progresului. In aceasta criza de valori Masoneria este chemata sa isi arate stabilitatea şi justeţea acţiunilor pentru ca a fi mason înseamnă de fapt un mod de viata. Nu putem sa mergem spre tentaţiile profane după ce ne-am dat jos şorţurile, trebuie să avem mereu mintea şi inima deschise si să ne asumăm de bunăvoie statutul de veşnici ucenici deoarece munca noastra nu se termină niciodată. Ştim cum am evoluat şi câte lucruri am făcut împreună de-a lungul acestor ani, deci nu avem motive să ne oprim caci calea e numai una pe care de bună voie am dorit să o urmăm. Putem să lăsăm o urmă a lucrării noastre sau putem să ne rătăcim acum ca atâţia alţii care nu au reuşit să vadă adevărata Lumină. Trebuie să fim înţelepţi, trebuie să fim un reper de stabilitate, înţelepciune şi decenţă. Cunoaşte-te pe tine însuţi, iubeşte-ţi aproapele, ajută-l, respectându-i demnitatea, aceasta este regula de aur a Masoneriei. Ne place să spunem că Masoneria modernă e doar speculativă uitând să retrăim începuturile operative, sudoarea vărsată, bucuriile şi necazurile împărtăşite. Putem face ceva în comunitatea noastra, putem deveni acele modele de care este atâta nevoie. Să nu uitam niciodată de puterea ucigătoare a cuvântului, sa-l alegem cu înţelepciune pe cel mai bun si sa slefuim vorbele dar sa facem din ele unelte şi nu arme. Sa nu ne luptam cu morile de vânt ci cu noi insine, sa fim duri cu slăbiciunile noastre după ce ni le recunoastem. Nu ne cere nimeni să fim perfecţi căci singura perfecţiune este în Marele Arhitect al Universului, să fim doar mai buni pentru noi şi pentru cei din jur, fără ostentaţie şi fără dorinţa trufaşă a recunoaşterii. Eu nu doresc si nu voi dori niciodata altceva decat sa fie Lumina si sa ne bucuram cu totii in spirit fratern de caldura ei creatoare. Stiu ca trebuie sa mergem mereu de la intuneric spre Lumina, spre Absolut si niciodata invers, alta cale nu este si nici nu voi sa stiu. Este pacat de sudoarea care inca nu s-a uscat a fratilor nostrii si care ne indeamna sa reflectam indelung aspupra actiunilor viitoare. Ordinul nostru nu reprezinta doar niste vorbe goale si cine gandeste astfel sa se teama cu adevarat caci totul se va intoarce impotriva lui candva. Sa aratam acum lumii intregi prin exemplul nostru ca Francmasoneria reprezinta ceva cu adevarat diferit in viata noastra, ca suntem gata sa ne sacrificam pentru Ea, viitorul este in mainile noastre si numai de noi depinde sa facem din Masonerie o institutie progresista si moralizatoare. Este momentul unui nou inceput, este momentul de a ne evalua acţiunile şi de a ne revizui poziţiile, trebuie să celebrăm printr-o baterie de bucurie orice orice efort şi orice iniţiativă pentru a face omenirea mai fericită, trebuie să promovăm bunăstarea, în virtutea Libertăţii, Egalităţii şi Fraternităţii. Este momentul sa visam la construirea unei societăţi perfectibile caci milioane de frati aşteaptă să le fie întinsă o mână, să simtă un gest de solidaritate. Să facem din această realitate trista o oportunitate pentru a practica cu discretie bunătatea masonică, una din misiunile de baza ale instituţiei noastre. Acum fiecare dintre noi e liber să îşi găsească propriul Adevăr trecand toate incercarile care ne asteapta dar cei care au venit doar sa ne tulbure linistea sa ia aminte...

Am zis.

Mesaj de condoleante pentru Polonia indoliata

In aceaste momente de mare incercare pentru poporul polonez, impartasim profunda durere impreuna cu Fratii nostri de pretutindeni si dorim sa adresam un un mesaj anonim de sincere condoleante pentru decesul tragic de la Smolensk al Presedintelui Lech Kaczynski si al inaltelor autoritati care il insoteau.
Excelenta sa, trecut astazi la Orientul Etern, a fost un distins om de stat, dedicat promovarii libertatilor si demnitatii umane. A dorit o transformare radicala a Poloniei, sustinand lustratia, justitia sociala si valorile morale. Disparitia sa reprezinta o pierdere nu doar pentru Polonia, cat si pentru intreaga Uniune Europeana.
Ne alaturam umil doliului intregii lumi si ne manifestam pe aceasta cale intreaga solidaritate fata de familiile indurerate.

Fie ca Marele Arhitect al Universului sa-i odihneasca!

Daca in Polonia s-a bucurat de popularitate gratie politicilor sale conservatoare, pe scena internationala a devenit cunoscut pentru fermitatea pozitiilor sale si intotdeauna a fost manat de un singur scop, acela de a servi cat mai bine interesele nationale ale Poloniei si a-i reda locul pe care il merita in Europa. In octombrie 2009, la ceremonia de semnare a noului tratat european, Kaczynski sublinia ca UE va ramane o uniune de state-natiune suverane si trebuie sa ramana deschisa pentru noi membri, inclusiv pentru tarile din Balcani si Georgia.
Cunoscut pentru atitudinea sa anti-Rusia si pentru sprijinul puternic acordat planului antiracheta al administratiei Bush, a fost de acord sa gazduiasca pe teritoriul polonez o baza americana, care sa poata anihila rachete cu raza scurta si medie de actiune. Relatia sa cu premierul rus Vladimir Putin nu era in cei mai buni termeni, iar ceremoniile care ar fi urmat sa aiba loc sambata la Katyn aveau, cu atat mai mult, valoarea unei victorii, dar si a unei reconcilieri.

Avionul la bordul caruia se afla presedintele polonez Lech Kaczynski s-a prabusit, sambata, la aterizarea pe aeroportul din Smolensk, în Rusia. Presedintele se afla impreuna cu sotia sa la bordul avionului, alaturi de 130 de persoane, printre care numerosi demnitari polonezi. Potrivit agentiilor de stiri, in avion se aflau si liderii altor două partide poloneze, seful Statului Major si ministrul adjunct al Afacerilor Externe, Andrzej Kremer, si presedintele bancii naţionale Sławomir Skrzypek.
Nici o persoana aflata la bordul avionului nu a supravietuit.
Kaczynski mergea în vizita la Smolensk pentru a marca împlinirea a 70 de ani de la masacrul de la Katyn, unde trupele sovietice au ucis mii de polonezi.

Sionismul si egalitatea dintre antimasonerie si antisemitism

Consider ca nu se poate spune ca Masoneria, ca ordin fratern si initiatic, este un fenomen evreiesc sau ca are legatura cu sionismul. Dar poate inca nu am atins eu intelepciunea Prea Ilustra a Plesuvilor mei confrati, ce confunda cu nonsalanta Templul lui Solomon cu un obscur club de golf unde sa discute afaceri cu iz dambovitean si miros de cod penal.
Sionismul, miscarea nationala pentru intoarcerea populatiei evreiesti in patria lor si pentru reluarea suveranitatii evreiesti pe pamantul Israelului, si-a propus chiar de la inceput atat tinte tangibile cat si unele spirituale. Evreii de toate felurile, de stanga sau de dreapta, religiosi sau laici, s-au unit pentru a forma miscarea sionista si au colaborat pentru realizarea acestor scopuri.
Pe parcursul anilor care au trecut de la inceputurile sale, sionismul a luat mai multe forme. Toate aceste forme diferite au ca punct comun scopurile sioniste da difera in vederile lor cu privire la modalitatea de a le realiza si la inspiratia care se afla in spatele acestei miscari. Acesti factori au aparut din convingeri religioase, factori sociali, inclinatii politice si accentul pus pe pamant sau pe afaceri.
Astazi, dezbaterea in legatura cu exact ceea ce reprezinta sionismul si cum este definit continua inca. Mai jos sunt descrise unele dintre principalele credinte si organizatii ale sionismului care au aparut in cadrul acestei probleme. Acestea sunt opiniile si organizatiile care cuprind majoritatea evreilor care cred in sionsim.
Hibat Zion a fost o miscare pre-sionista, incepand din anii 1880 care pleda pentru renasterea vietii evreiesti pe pamantul sfant. Aderentii la aceasta miscare munceau pentru dezvoltarea fizica a Pamantului si au infiintat asezarile bazate pe agricultura din Palestina. La intrunirea Primului Congres Sionist in 1897, incepusera deja sa transforme fata acestui pamant. Herzl, insa, a vazut scopul miscarii sioniste ca un charter al unei entitati nationale evreiesti pe pamantul Israelului mai degraba decat dezvoltarea lui prin colonizari fragmentare.
Primele organizatii Hovevei Zion (Iubitorii Sionului) au fost stabilite intre 1881-1882 cu scopul de a continua colonizarea evreiasca in Eret Israel, in special in scopuri agriculturale. Grupurile variau nu numai in marime ci si in activitate. Unii au fost interesati de munca filantropica in timp ce altii erau interesati de imigrarea in Eret Israel
De la inceputurile sale, grupurile Hovevei Zion din Rusia au incercat sa cladeasca un cadru recunoscut la nivel national. Dupa negocieri intense in care autoritatile au cerut ca societatea sa fie infiintata ca o institutie de caritate; infiintarea ei a fost aprobata la inceputul lui 1890 ca "Societatea pentru sprijinul fermierilor evrei si a artizanilor din Siria si din Eret Israel," care a ajuns sa fie cunoscuta sub numele de "Comitetul de la Odesa."
In 1892, organizatia avea aproximatic 14.000 de simpatizanti in Rusia. Printre conducatorii acesteia se aflau Rabinul Samuel Mohilever (1824-1898), Moshe Leib Lilienblum (1843-1910) si Leon Pinsker (1821-1891). Dupa publicarea articolului lui Herzl Der Judenstaat in 1896 si infiintarea Organizatiei Sioniste Mondiale, majoritatea filialelor Hovevei Zion s-au aliniat cu noua miscare.
Sionism general a fost initial termenul folosit pentru credintele tuturor membrilor Organizatiei Sioniste care nu se alaturasera unei anumite factiuni sau unui anumit partid apartinand numai organizatiilor sionise la nivel national. De-a lungul anilor, sionistii generali au creat institutii ideologice si s-a alaturat Organizatiei generale sioniste infiintate in 1922 ca partid de centru in Organizatia sionista. Preceptele sionismului general includeau un sionism in stilul Basel, lipsit de ornamente ideologice, si primatul sionismului asupra oricarui interes de clasa, de partid sau personal. Acest partid, in multele sale metamorfoze, a sustinut cauze precum initiativa privata si protectia drepturilor clasei de mijloc. In 1931 sionistii generali s-au despartit in factiunile A si B ca rezultat al neintelegerilor in legatura cu problemele Palestinei: probleme sociale, economice, atitudinea fata de Federatia Generala a Laburistilor Evrei (Histadrut), etc. In 1945, factiunile s-au reunit.
Majoritatea miscarilor liberale sau a partidelor din Israel s-au format din inspiratia sionistilor generali si reflecta uniunile si despartirile de aceasta miscare.
Sionismul politic a subliniat importanta actiunilor politice si considera atingerea drepturilor politice in Palestina o preconditie pentru indeplinirea intreprinderii sioniste. Sionismul politic este legat de numele lui Theodor Herzl, care considera problema evreiasca a fi una politica care trebuie rezolvata numai prin actiune deschisa pe arena internationala. Scopul lui era sa obtina un charter, recunoscut de liderii mondiali, care le asigura evreilor suveranitate in teritoriile detinute de evrei. Programul de la Basel, realizat in concordanta cu aceste principii, afirma ca sionismul are ca scop infiintarea "unui refugiu sigur, condus de legea publica, pentru poporul evreu din Israel." Au fost infiintate mecanisme organizationale si economice (Organizatia Sionista (ZO), Fondul National Evreiesc [Keren Kayemet L'Israel], Trustul Colonial samd) pentru ducerea la bun sfarsit a acestui program.
Sionismul practic punea accent pe mijloace practice de a atinge idealurile sionuste, ca de exemplu aliya (imigrarea), asezarea in zonele rurale si infiintarea de institutii educationale, in ciuda conditiilor politice neadecvate. Aceasta abordare isi are originile in miscarea Hibbat Zion din anii 1880, cu mult inaintea sionismului politic. Dupa moartea lui Theodor Herzl (1904), sperantele de obtinere a unui charter in Palestina s-au spulberat, mai ales dupa controversa asupra Programului Uganda (1905).
Sionismul practic, care cerea intensificarea asezarilor in zone rurale in Palestina, a prins putere. Sustinatorii acestei doctrine au fost membrii celei de-a Doua Aliyah, care s-au stabilit in Palestina in aceasta perioada. Au infiintat asezari rurale, unele dupa principii cooperative; au construit orase moderne si au infiintat primele intreprinderi industriale. Decizia din 1907 de a organiza biroul din Palestina al miscarii sioniste la Iafa, in frunte cu Dr. Arthur Ruppin, a intarit si mai mult aceasta abordare.
Sionismul religios isi are originile in "pionierii Sionului" (Mevasrei Zion, precursorii miscarii Hibbat Zion), inclusiv rabinii Yehuda Alkalai, Smuel Mohilever si Naftali Zvi Yehuda Berlin. Bazat pe fuziunea dintre religia iudaica si ideea de natiune, acesta are ca scop nu numai restabilirea libertatii politice evreiesti ci si a religiei iudaice in lumina Torei si a poruncilor ei. Pentru sionismul religios, iudaismul bazat pe porunci este un sine qua non pentru viata nationala evreiasca in patria lor.
In1902, ca raspuns la decizia celui de-al cincilea congres sionist de a considera activitatea culturala ca facand parte din programul sionist, rabinii Reines si Ze'ev Yavetz au infiintat organizatia Mizrachi (mizrachi fiind abrevierea ebraica de la merkaz ruhani - "centru spiritual"). Mizrachi a tinut prima sa conventie mondiala in 1904 si si-a compus platforma program, care se ocupa in principal cu respectarea poruncilor si intoarcerea la Sion. In Palestina, rabinul Avraham Yitzhak Hacohen Kook a acordat sionismului religios sustinerea lui personala si spirituala, considerand asezarea pe pamantul Israelului ca fiind inceputul Mantuirii.
Sionismul religios si-a dedicat o mare parte a eforturilor si resurselor pentru construirea unui sistem educational national religios. Hapoel Hamizrahi s-a despartit de miscarea principala (1922) pentru a pune accentul pe asezarea ortodocsilor in Palestina rurala sub sloganul "Tora va'Avoda" (Tora si munca). In 1956, cele doua miscari, Mizrachi si Hapoel Hamizrahi, s-au unit sub umbrela Partidului National Religios, care este si astazi activ in politica israeliana.

B’nai B’rith, sionism sau masonerie

Potrivit informatiilor oficiale, organizatia B'nai B'rith a fost infiintata in 1843, la New York, de 12 emigranti evrei din Europa. Intre timp, B'nai B'rith a devenit cea mai puternica organizatie evreiasca din lume, detinand reprezentante in peste 58 de state si fiind prezenta in mai multe organizatii internationale, printre care amintim doar ONU, UNESCO si Consiliul Europei.
B'nai B'rith International este de fapt doar o organizatie fraterna si un leader in domeniile afacerilor internationale, este un punct de referinta al identitatii evreiesti. Fiind cea mai veche organizatie evreieasca, pledeaza pentru identitatea, securitatea si continuitatea evreiasca in intreaga lume.
Neoficial, B'nai B'rith este fals considerata si o organizatie masonica, dupa unele surse chiar cea mai influenta si este implicata in conspiratii secrete pentru crearea unei oligarhii mondiale care sa fie condusa de "poporul ales". Daca ar fi sa-i credem pe cei care considera asa si confunda masoneria cu sionismul (organizatia nu si-a declarat niciodata public caracterul masonic), unul dintre membrii ei ar fi fost insusi Karl Marx, "parintele comunismului". A fost extrem de mediatizată faptul că apariţia comunismului a fost strâns legată de Marx sau Mordechai, autor al primului Manifest Comunist, care în acţiunile sale ar fi fost influentat de faptul că era membru al lojei israelite, Alianţa Drepţilor, filială a puternicei B’nai B’rith.
Totul a inceput in urma cu mai bine de un secol si jumatate, mai exact la 13 octombrie 1843, cand 12 evrei americani, frati intru acelas ideal, au inventat un soi de confrerie masonica, ce isi propunea sa apere valorile eterne ale iudaismului. A fost unica asociatie care va insufletii ulitele evreiesti din lume, dar era prima si singura care promova un “Legamant”. De aceea se si numea “B’nai B’rith”, adica “Fiii Legamantului”. Conform regulamentului, organizatia isi propunea “sa-i uneasca pe evrei in apararea valorilor cele mai inalte si pentru binele umanitatii; sa-i dezvolte si sa ridice nivelul moral si intelectual ale coreligionarilor mozaici, sa promoveze principiile cele mai pure ale filantropiei, onoarei si bunei convietuiri interetnice, sa incurajeze stiintele si arta, sa-i ajute pe cei in nevoie, sa vegheze asupra bolnavilor, sa ajute victimele persecutiilor, sa protejeze si sa ofere asistenta vaduvelor si orfanilor conform principiilor umanitatii”.
Prezenta organizatiei in Romania este atestata inca din secolul XIX. Diplomatul si idealistul american B. F. Peixotto s-a instalat la Bucuresti in 1870, si, imediat pe langa treburile consulare americane, s-a ocupat cu treburile lojei B’nai B’rith. Planuia, intre altele, sa sprijine emigrarea a 30.000 de evrei-romani in Statele Unite. Loja B’nai B’rith ii ajuta pe evreii nevoiasi, dar era activa si sprijinea material si spiritual aspiratiile romanesti de creare a unui stat independent, modern si dezvoltat economic. Brutal, autoritatile comuniste romanesti au pus capat, in 1949, activitatii “B’nai B’rith” dar 50 ani mai tarziu, dupa prabusirea lui Ceausescu, B’nai B’rith si-a reluat activitatea in Romania.

Mai multe informatii oficiale pe
http://www.bnaibrith.org/

Concluzii desarte ale unei zile de joi

Zi de zi, ca orice roman care se respecta, ma uit la tv si ma ingrozesc! Trafic de organe, trafic de persoane, trafic de influenta…ma intreb iar si iar oare unde vom ajunge? Sa ne traficam si constiinta, fratilor? Bine ca totusi unii nu o au, altfel piata ar fi suferit mari dezechilibre generand crize de tot felul.
Unde am ajuns si incotro ne indreptam? Iata niste intrebari fara raspuns care ne macina viata si asa prea inglodata de impozitul forfetar, pe langa multe altele. Astazi sunt chiar prea optimist in pesimismul meu deprimant, bucurandu-ma ca nu sunt un biet judecator la Curtea Suprema (de Casatie si Justitie!) pus sa judece prin vizeta pacatul primordial consumat intr-o celula intre persone de acelasi sex. Sunt ancorat in realitate si ma fericesc ca in micimea mea pot sa vad zilele cum trec alaturi de ai mei fara sa tresar complice la orice rasarit de soare, nu ca orice senator al melcilor ce lasa dare lipicioase in urma, atragand si alte moluste dupa sine.
Sa ne pastram verticalitatea, dragii mei, macar de dragul copiilor nostri si a Prea Ilustrilor care ne privesc cu prea mare ingaduinta din Eternul Orient, sa nu-i dezamagim si noi ca multi altii care s-au pierdut acum in intunericul ce ma infricoseaza astazi.
Poate ca asta nu mai e Romania mea si poate ca nici a voastra, fratii mei, insa e de datoria noastra sa facem o lume mai buna caci avem toti o socoteala de dat in primul rand cu noi insine si in al doilea rand cu cei care ne fac viata mai frumoasa. Dar cu s-au fara noi, Masoneria trebuie sa fie un exemplu de moralitate si un etalon pentru viitor, care sa desparta o data pentru totdeauna binele de rau cu impartialitatea Marelui Arhitect.
Initiati sau profani, sa ne rugam toti la zidul plangerii ce va inconjura noul Templu universal, numai asa vom putea alunga intunericul din inimile noastre, chiar si cu riscul unor virtuti desarte!

Am zis.

Un motto personal

"Nu-i suficient sa faci tot ce-i mai bun. Intai trebuie sa stii ce sa faci, APOI sa faci ce-i mai bun."

Dr. W. Edwards Deming (1900-1993), profesor si statistician american

Urari de Pasti

Prea Iubitii mei,

Doresc astazi a-mi exprima cele mai sincere sentimente de unitate si fraternitate fata de toti membrii Ordinului Masonic. Cu ocazia Sarbatorilor de Pasti fie ca Hristos sa invie in inima voastra iar Lumina creatoare sa va aduca pacea si bucuria de care toti avem atata nevoie.
Sperante de mai bine tuturor Fratilor mei caci gandurile mele sunt pentru voi! Sa ne intoarcem catre armonie si toleranta, amintindu-ne sa fim mai buni...