Primele Loji masonice moderne se înfiinţează pe teritoriul actual al României în a treia decadă a sec. al XVIII-lea. În anul 1734, la Galaţi, cu substanţiala contribuţie a secretarului princiar Anton Mario del Chiaro, ia fiinţă "Loggia di Galazzi", iar în 1735, la Iaşi, domnitorul Constantin Mavrocordat fondează Loja "Moldova".Personalităţi de excepţie ale României din toate timpurile au fost Francmasoni: Horia, unul dintre conducătorii răscoalei din 1784; Tudor Vladimirescu, simbol al luptei naţionale la începutul secolului XIX; cei mai multi dintre liderii politici, militari şi culturali ai Mişcarii Revoluţionare de la 1848: Nicolae Bălcescu, Constantin Rosetti, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzi, Gheorghe Magheru, Ion C. Bratianu şi alţii.
Francmasoneria română a cunoscut o mare dezvoltare în timpul domniei Regelui Carol I. În consecinţă, Lumina Francmasoneriei Regulare a fost aprinsă în România în 8/20 septembrie 1880, când Marea Loja a fost constituită ca Lojă regulară şi suverană, iar noi suntem mândri de munca masonică depusa de înaintaşii noştri.
Francmasoneria română reuşea să aibă în rândurile sale o adevarată elită a societăţii: artişti, politicieni, militari, noua clasa de întreprinzători, dar şi reprezentanţii vechii nobilimi. Iar la câţiva ani după primul razboi mondial şi Unirea cea Mare a Transilvaniei cu România, Lojile transilvane au devenit şi ele membre ale Marii Loji.
Dezvoltarea Francmasoneriei a continuat în primele decenii ale secolului XX, dar norii grei ai erei totalitare care se adunau pe cerul Europei au început să-şi spună cuvântul. În 1937, la cererea expresă a Regelui Carol II, Francmasoneria română, aflată sub conducerea lui Jean Pangal, intră în adormire. Şapte ani mai târziu, în 1944, avea să se revină asupra acestei decizii, cu acordul şi autorizaţia Comisiei Aliate de Control, dar doar pentru foarte puţin timp. În 1948, noua putere politică, supusă orientării politice a Uniunii Sovietice, avea să o interzică în mod dictatorial. Începea o perioada de suferinţe, de persecuţii, de tortură. Multi Fraţi au executat pedepse cu temniţă grea de peste 15 ani pentru simpla vină de a fi fost Masoni.
Dupa 1989, masonii romani au iesit iar la lumina. Certuri, dezbinari si impacari au marcat istoria masoneriei romane in ultimii ani si nu vrem a comenta aici aceste evenimente.
Nu exista deosebiri fundamentale intre marile loji regulare din Romania pentru ca ceea ce le uneste sint principiile, iar ceea ce le desparte sint orgoliile, dezacordurile si acuzatiile grave. Masoneria ar trebui stea departe de problemele politice şi sa fie alături de societate.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu