Trebuie sa spun ca in timp ce citeam materialul anterior am avut niste trairi de nedescris caci multe energii divine insotite de lumina m-au traversat si poate in final m a cuprins pacea si linistea. Sa-I multumim Marelui Arhitect al Universului pentru lucrarea care o face prin fiecare dintre noi. Trebuie să constientizam că totul este Lumină şi Iubire...
Într-o reacţie chimică, pentru ca ea să poată avea loc, suportul de energie şi informaţie vine de la catalizator. În mod similar, de la maestru vine energia şi informaţia de care avem nevoie pentru a ne putea transforma. Maestrul este un agent catalizator. Tot ceea ce avem nevoie este înăuntrul nostru. Adevărata alchimie se petrece înăuntrul nostru. Maestrul prin simpla sa prezenţă creează mediul corespunzător. Când suntem în legătură el curge prin noi, devine un curent înlăuntrul nostru. Vine la noi, ne umple până în centrul cel mai adânc. Aceasta este împărtăşania lui Iisus. Iisus spune: “Luaţi şi mâncaţi acesta este trupul meu”. Nu trebuie să facem nimic, trebuie doar să fim receptivi în prezenţa lui - apropiaţi, receptivi, deschişi.
Reuşim să fim discipoli când suntem deschişi, gata să primim. Deşi în fiecare dintre noi este un potenţial nelimitat destui de puţini dintre noi pot fi discipoli la nivelul la care ne aflăm în prezent. Oricând suntem pregătiţi, maestrul apare. Când suntem pregătiţi Marele Arhitect ne caută. Oricând suntem pregătiţi, sămânţa încolţeşte, bobocul devine floare. Pregătirea înseamnă aşteptare - aşteptarea e singura rugăciune pe care putem s-o facem. Numai credinţa poate să aştepte.Dacă putem să aşteptăm cu bucurie, nu este nevoie să aşteptăm mult, pentru că divinul ni se poate întâmpla numai când aşteptarea ne este extatică, plină de bucurie. Să aşteptăm cu răbdare, cu bucurie, cu extaz, şi atunci nu mai este nevoie să aşteptăm, se poate întâmpla chiar şi în clipa aceasta. Dacă suntem deschişi, pasivi, nimic nu poate împiedica lumina să intre.Dacă încă nu-l putem „primi” pe maestru este util să înţelegem că noi suntem cei care trebuie să ajungem la starea de a fi receptivi. E foarte uşor să facem greşeala de a-l judeca că nu-l putem pricepe. Atunci suntem în situaţia în care un copil care poate nu e încă la grădiniţă îl judecă pe un învăţător că nu-l poate înţelege; prin aceasta nu facem decât să ne autoblocăm.
Fiecare suntem o parte din Întreg, din Creaţia Divină. Prin intermediul fiecăruia dintre noi îşi face Lucrarea Dumnezeu Tatăl, Întregul.
Reuşim să fim discipoli când suntem deschişi, gata să primim. Deşi în fiecare dintre noi este un potenţial nelimitat destui de puţini dintre noi pot fi discipoli la nivelul la care ne aflăm în prezent. Oricând suntem pregătiţi, maestrul apare. Când suntem pregătiţi Marele Arhitect ne caută. Oricând suntem pregătiţi, sămânţa încolţeşte, bobocul devine floare. Pregătirea înseamnă aşteptare - aşteptarea e singura rugăciune pe care putem s-o facem. Numai credinţa poate să aştepte.Dacă putem să aşteptăm cu bucurie, nu este nevoie să aşteptăm mult, pentru că divinul ni se poate întâmpla numai când aşteptarea ne este extatică, plină de bucurie. Să aşteptăm cu răbdare, cu bucurie, cu extaz, şi atunci nu mai este nevoie să aşteptăm, se poate întâmpla chiar şi în clipa aceasta. Dacă suntem deschişi, pasivi, nimic nu poate împiedica lumina să intre.Dacă încă nu-l putem „primi” pe maestru este util să înţelegem că noi suntem cei care trebuie să ajungem la starea de a fi receptivi. E foarte uşor să facem greşeala de a-l judeca că nu-l putem pricepe. Atunci suntem în situaţia în care un copil care poate nu e încă la grădiniţă îl judecă pe un învăţător că nu-l poate înţelege; prin aceasta nu facem decât să ne autoblocăm.
Fiecare suntem o parte din Întreg, din Creaţia Divină. Prin intermediul fiecăruia dintre noi îşi face Lucrarea Dumnezeu Tatăl, Întregul.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu