Studiu asupra francmasoneriei Întocmit de Î.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului si votat de Sfantul Sinod în sedinta sa de la 11 Martie 1937
CE ESTE FRANCMASONERIA?
„Francmasoneria este o societate secreta, raspandita azi în lumea întreaga, pretinzand a avea un scop filosofic si umanitarist”. Nu vom începe prin a da o definitie completa a Francmasoneriei, ci vom arata pe rand originile, organizatia si diferitele ei aspecte, rezumandu-le la sfarsit într-o definitie.
1. INCEPUTURILE FRANCMASONERIEI
Începuturile Francmasoneriei formeaza un subiect de interminabile discutii. În forma de astazi ea exista din 1717, cand 4 loji engleze s-au întrunit la londra si au format Marea loja a Angliei. La 1723 Andersen întocmi Constitutiunile acestei organizatii pe baza Constitutiei mai vechi a lojilor de zidari din Anglia. (Aceste loji de zidari ramasesera cu timpul numai cu numele de zidari, în ele intrau orice fel de oameni.) Constitutiunile lui Andersen sunt legea fundamentala a Francmasoneriei.
2. ORGANIZAREA FRANCMASONERIEI
Membrii Francmasoneriei sunt împartiti în grade oculte. Membrii dintr-un grad nu stiu nici cine face parte dintr-un grad superior, nici cine face parte din acelasi grad cu ei. stiu numai cine face parte din gradele inferioare. Din punct de vedere al numarului gradelor, precum si al altor caracteristici rituale, Francmasoneria se împarte în diferite rituri. Astfel exista Francmasonerie ioanita sau albastra. Membrii acesteia sunt împartiti numai în trei grade: ucenic, calfa si maestru. Apoi este ritul scotian sau rosu si cuprinde asa zisele grade înalte, 30 la numar, iar si mai sus de acestea sunt gradele invizibile. De obicei însa Francmasoneria ioanita nu exista decat ca treapta inferioara, supusa celei scotiene. Gradele înalte si cele invizibile sunt cele care conduc din umbra toata vasta organizatie a Francmasoneriei, în mod unitar, pe tot globul pamantesc. În varful piramidei sta Patriarhul, sau Împaratul neîncoronat al lumii. Ridicarea într-un grad nu se face prin alegerea de jos, ci prin selectie de sus; cei din gradele superioare ridica pe cine vor dintr-un grad inferior la un grad superior. Intrarea în orice grad se face printr-un juramant înfricosator si printr-o initiere. Prin juramant, cel ce intra în gradul nou se obliga sa pastreze secretul fata de tot ce va vedea si va cunoaste în acest grad. Prin initiere i se comunica taine din învatatura si misiunea Francmasoneriei, necunoscuta de gradele inferioare. Secretele comunicate gradelor inferioare sunt anodine, dar cele comunicate gradelor superioare sunt grozave. Iata juramantul prestat de ucenicul Francmasoneriei ioanite: „Jur înaintea Marelui Arhitect al pamantului ca nu voi descoperi nimic, nici prin semne, gesturi sau altceva ce poate descoperi si indica ceva ce nu trebuie descoperit. În caz de calcare a juramantului primesc sa mi se taie beregata, sa mi se scoata ochii, sa mi se gaureasca pieptul, sa mi se smulga inima, sa mi se scoata maruntaiele din trup, sa se arda, sa se prefaca în cenusa si sa se arunce în fundul marii sau sa se împrastie în cele patru vanturi pe fata pamantului”. Alaturi de aceasta organizatie, oculta chiar pentru membri, exista una administrativa, secreta pentru profani. Francmasoneria lucreaza în ateliere. Atelierele în care lucreaza primele grade se numesc loji simbolice, formate fiecare din vreo 50 de persoane. Atelierele gradelor superioare au alte numiri. În fruntea fiecarei loji se afla un venerabil cu rol de presedinte ajutat de mai multi demnitari. Toti sunt alesi pe un an de catre membrii lojei.
3. FRANCMASONERIA SI EVREII
Evreii au un rol preponderent, chiar dominant în Francmasonerie. Toate gradele înalte si invizibile au fost create si sunt ocupate de ei. Bauer, Pirlet, Caillard, lacorne, Morin, Francken, Moise Cohen, Isaac long, întemeietorii Francmasoneriei gradelor superioare din Franta si America au fost toti evrei. În Ungaria majoritatea Francmasonilor erau evrei, iar conducerea era aproape exclusiv în mana lor. „Biserica israelita e aliatul nostru firesc, ea ne sprijina si o multime de iudei sunt în randurile noastre”, se spunea în revista Francmasonilor din Ungaria, Acacia, 1908, nr. 62. În Germania lojile dependente de Marea loja din Hamburg erau la fel ocupate de o mare majoritate de evrei. În Turcia conducatorii Francmasoneriei erau pe la 1909, evrei. Tot asa în Italia, seful Francmasoneriei era faimosul evreu Ernesto Nathan, care a ajuns primar al Romei. Francmasoneria franceza a fost condusa în trecut de evreii Cremieux si Gambetta. În Anglia, dintre cei vreo 300.000 Francmasoni, peste 43.000 sunt evrei. Masoneria nu este numai o simpla reuniune filantropica sau scoala filosofica, ci alcatuieste un sistem mistagogic, care reaminteste de vechile religii sau culte misteriaco-pagane, din care îsi trage obarsia, alcatuind o urmare si o reînviere a lor... Raportul acesta al masoneriei cu religiile misteriace se vede de altfel si din cele ce au loc si se savarsesc în timpul initierilor. Caci, dupa cum în cele ce au loc în misterele idolatre vechi se relua drama luptelor si a mortii zeului misteriac si prin reluarea aceasta mimica a dramei acesteia, cel ce se initia murea dimpreuna cu patronul religiei misteriace – care întotdeauna era o persoana mitica simbolizand soarele sau natura, care murea iarna si reînvia primavara - , tot asa si în initierea celui de al treilea grad al Francmasoneriei. Într-adevar treapta aceasta a initierii alcatuieste o expunere dramatica a mortii protectorului masoneriei, Hiram, si un fel de reluare dramatica a mortii acestuia în care, cel ce urmeaza a fi initiat sufera dimpreuna cu el, fiind ranit în aceleasi organe si în aceleasi locuri ale corpului ca si Hiram... Astfel Francmasoneria, în chip clar, este o religie misteriaca cu totul diferita, separata si straina de religia crestina... Masoneria are slujbe religioase proprii, ca ceremonia învierii în chip de lup, sau botezul masonic, ceremonia recunoasterii casatoriei sau casatoria francmasona, parastasul francmasonic, inaugurarea templului masonic etc.”
4. FRANCMASONERIA SI CRESTINISMUL
Francmasoneria se prezinta asadar ca o quasi-religie cu zeul ei propriu: Hiram. În realitate ea nu admite o fiinta personala la conducerea lumii, precum nu admite un principiu personal în oameni. Ea preconizeaza un panteism naturalist: Hiram simbolizeaza forta universala care îsi ia temporal masti individuale, prezentandu-se sub forma de persoane trecatoare. „Masonul stie ca personalitatea sa nu e nimic si se dezintereseaza de ea. El urca pana la principiul interior al initiativei, pe care-l banuieste, fara a-l putea cunoaste exact, Dumnezeu necunoscut în realitatea sa misterioasa: acesta e eul transcendent, identic poate în toate existentele cari cugeta”. Asa zisele persoane omenesti sunt rolurile pe care le joaca trecator unul si acelasi actor. „Un actor misterios detine rolul personalitatii noastre. Cine este artistul care nu se arata în scena, ci ramane travestit si mascat?... E o energie consacrata Marei Opere, forta indestructibila ca orice alta forta. Aceasta energie este independenta de instrumentul prin care se manifesta printre noi. Ea se transforma fara a se stinge... Cine lucreaza deci în noi, daca nu forta care anima pe predecesorii nostri? Hiram, care învie, este o realitate. Sa stim sa meditam si sa întelegem. Ca indivizii dispar, putin importa, daca energia care lucra în ei subzista. Sa ne dezinteresam deci de o nemurire pe care ne-am reprezentat-o ca individuala. Personalitatea noastra se va stinge si daca mai tarziu evocatorii nostri si-ar închipui ca intra în relatie cu noi, ei n-ar constitui o fantoma decat adunand notiunile ce si le-ar putea face despre noi”. „Individul este produsul tranzitoriu si repetat al unei cauze permanent constructive. În ce priveste pe Marele Arhitect al Universului, trebuie sa notam ca aceasta expresie nu intentioneaza sa impuna o credinta. Sa ne pazim deci a ceda acelei leni a spiritului care confunda pe Marele Arhitect al initierilor cu Dumnezeul credinciosilor”.
Francmasoneria este rationalista. Ea îndeamna pe membrii sai sa supuna totul cugetarii rationale ca filtru suprem pentru tot ce au sa admita. Iata ce zice un alt francmason: „Nici forta statului, nici cerinta nu sunt eterne... Atunci ce poate regenera poporul cazut în dezordine? Nimic altceva decat stapanirea masurata a ratiunii... Idealul F. M. consta în a construi pe nesimtite o republica universala si democrata a carei regina va fi ratiunea, iar consiliul suprem, adunarea înteleptilor. În virtutea principiului care a prezidat la nasterea Francmasoneriei, ea va putea, bazandu-se nu pe voia unui Dumnezeu inaccesibil, ci pe imperativele Ratiunii, sa dea o viata moralei crestine”. Din acestea rezulta si raportul francmasoneriei fata de crestinism. Mai putem aduce cateva citate pentru a arata atitudinea directa a F. M. fata de crestinism. Tot autorul din care am citat mai sus declara: „Mai vedeti mantuirea oamenilor într-o renastere religioasa? O! visul imposibil! Boltele sanctuarelor ale caror ruine voiti sa le reparati, nu vor mai vedea niciodata decat un ecou slab al rugaciunilor de odinioara. Nu mai exista Dumnezeu pentru a mai învia mortii si Acela (Hristos) ale carui accente magice deschideau mormintele, nu mai poate spera ca un miracol asemanator va opri coborarea lui lenta în groapa uitarii. Mai mult ca totdeauna o credinta laica se substituie unei credinte supranaturale”. Fr. Osw. Wirth în lucrarea citata compara pe Hiram cu Hristos, ambele nume exprimand doar acelasi simbol al trecerii energiei cosmice dintr-o persoana ce dispare definitiv în alta ce apare (moartea si învierea lui Hiram). E acelasi mit, doar numele e altul. O libertate a vointei nu admite F. M. Totul în lume, chiar si viata sufleteasca, decurge dupa o lege necesara neschimbabila. „Simbolismul masonic împinge mai departe analogia sugerand ca microcosmul sau lumea mica, se construieste ca si macrocosmul, lumea mare”. Dar Francmasoneria nu reprezinta o conceptie statistica, ci se multumeste sa existe si ea alaturi de crestinism. Francmasoneria e prin excelenta dinamica. Ceea ce cere mai mult adeptilor e actiunea, recladirea lumii, conform princi-piilor ei. Astfel F. M. lupta cu îndarjire sa elimine din omenire conceptia opusa ei, crestinismul, si institutia care-l sustine, Biserica. Devizele ei sunt: Separarea Bisericii de Stat, scoala laica, casatoria civila, difuzarea principiilor anticrestine în masele largi. În unele state cum sunt Franta, Spania, Rusia, devizele acestea au fost realizate. În alte tari se merge cu pasi repezi spre aceasta stare. Biserica sta în fata ofensivei puternice a unui dusman necrutator.
5. SCOPUL FRANCMASONERIEI
Francmasoneria îsi tine ultimele ei scopuri în secret. Dar fara voia ei se strevad adeseori aceste scopuri, din marturisiri masonice mai mult sau mai putin învaluite. Regulat, francmasoneria spune ca scopul ei este cercetarea adevarului si actiunea caritativa. Dar de o actiune caritativa francmasonica nu s-a împie-dicat nimeni pana acum. si apoi de ce ar fi lipsa de o asociatie clandestina si de secrete, pentru desfasurarea unei actiuni caritative? În realitate cand masonii explica mai larg sensul actiunii lor caritative, vezi ca e vorba de o fericire a lumii prin scaparea de ideile ei de acum, prin asezarea ei pe temeliile principiilor rationaliste masone. „Binefacerea pentru mason nu se confunda cu ceea ce s-a convenit sa se numeasca caritate. Cedarea catorva bucati de paine, din prisos, nu-l achita de datoria sfanta ce o contracteaza initiatul fata de umanitate. A face bine comporta un întreg program de viata”. Într-o forma eufemista, Fr. Osw. Wirth, arata asadar ca nu caritatea este scopul Francmasoneriei. Iar cercetarea adevarului de care vorbeste F.M. trebuie înteleasa ca o lansare a tuturor ideilor de destramare a Statului si a Societatii. Toate ideile de extrema stanga ale comunismului au fost pregatite în loji si aplicate de francmasoni. la fel, toate ideile anticrestine, de totala emancipare a instinctelor omenesti inferioare de sub prestigiul virtutilor crestine. De la Marx pana la lenin si Trotzki, toti sefii mai de seama ai comunismului au fost evrei si francmasoni, sau cel putin francmasoni. Ziarul francmason latomia scrie (Iulie 1849, p. 237): „Nu putem decat sa salutam socialismul ca pe un excelent aliat al F. M. în munca de înnobilare a omenirii, în straduinta de a promova binele omenirii. Socialismul si masoneria împreuna cu comunismul au tasnit din acelasi izvor”. Scopul Francmasoneriei sta în legatura cu soarta întregii omeniri. F.M. lupta pentru o anumita directionare, pentru o anumita tinta a întregii vieti omenesti colective si individuale. Care este acest scop? Dintr-o multime de marturisiri masonice si din descifrarea sensului ce se desprinde din toata activitatea de pana acum a F.M., rezulta ca acest scop este: întemeierea unei republici mondiale, condusa de francmasoni, adica de evrei. O republica cu desavarsire laica, cu o omenire îndobitocita de mizerie si de patimile inferioare dezlantuite. Iata ce spune acelasi Fr. Osw. Wirth, în manualul maestrului: „Sa avem curajul sa ne zicem religiosi si sa ne afirmam apostoli ai unei religiuni mai sfinte decat toate celelalte. Sa propagam Religia Republicii, care va forma inima cetatenilor si va cultiva virtutile republicane”. Tema întemeierii republicii mondiale sub stapanirea Francmasoneriei a format obiectul Congresului mondial al F.M., din 1900, tinut la Paris. Cand vorbesc metaforic, francmasonii se prezinta ca zidarii care au sa rezideasca, sub conducerea lui Hiram, templul lui Solomon din Ierusalim. Aceasta înseamna, fara metafore, restabilirea dominatiei lui Israil asupra lumii întregi. Numai din tendinta F.M., dupa republica laica, internationala si extrem de democratica se explica de ce toate revolutiile de la cea din 1789 încoace, toate loviturile date crestinismului, principiului monarhic si national, principiului autoritatii, sunt opera francmasonilor. Din aceste motive, toate statele care recunosc valoarea principiului national si a factorului crestin au desfiintat Francmasoneria. Asa a facut si Italia prin Mussolini în 1925, si Germania prin Hitler. În Ungaria a fost desfiintata dupa prabusirea comunismului lui Bela Kuhn, dovedindu-se ca acest comunism a fost creatia lojilor.
6. FRANCMASONERIA IN ROMANIA
Nu vom face un istoric al Francmasoneriei în Romania. Pana la razboi nu s-a bucurat de dezvoltare remarcabila. Abia de la razboi încoace si mai ales în ultimii vreo 10 ani, a luat un avant ce da de gandit. Din cele sase grupe francmasonice romane, una e pur evreiasca: B’nai B’rith, alta Federatia lojilor simbolice de rit ioanit din Romania e evreo-ungureasca (în Ardeal) si în 1933 s-a unit cu Marea loja Nationala Romana, iar o a treia e evreo-nemteasca: Marea loja germana din Romania. Romanii se gasesc numai în celelalte trei: Marea loja Americana din Romania (afiliata la Marea loja Americana din New York), Marele Orient din Romania afiliat la Marele Orient din Franta, si care cuprinde 90% evrei si, în sfarsit, Marea loja Nationala din Romania, care afiseaza tricolorul, afecteaza lupta contra celeilalte Francmasonerii, pe motiv ca e jidovita, dar aceasta e numai o masca cu scopul de a vana cat mai multi ofiteri si alti buni romani. Marea loja Nationala condusa pana în 1933 de dl. Pangal, în acel an s-a rupt în doua, o parte lojile ei – cele provinciale si cinci din cele zece bucurestene – constituindu-se separat în frunte cu dl. M. Sadoveanu. Dar pe dl. Sadoveanu l-au urmat numai masonii din primele trei grade, cei din gradele superioare au ramas cu dl. Pangal. si cum masonii primelor trei grade sunt condusi de cei din gradele superioare se pare ca schisma din Marea loja Nationala e tot numai o cursa pentru romanii naivi pe care prestigiul unui Sadoveanu îi atrage mai mult decat dl. I. Pangal. De altfel, gruparea d-lui Sadoveanu s-a aliat cu Marele Orient. Despre opiniile de mason ale d-lui M. Sadoveanu citam doar urmatoarele randuri din cuvantarea rostita la adunarea din 2.VII.1933, a Marii loji Nationale. Sub un val eufemist se întrezareste toata adversitatea masonica fata de credinta crestina si ideea nationala: „liber cu adevarat e numai acel maestru care izbandeste a-si domina pasiunile si a se elibera de prejudecati. Cel care pastreaza ura de rasa, obscurantismul violentelor, suficientele dogmatice, e un sclav ca si cel care nu-si poate domina pasiunile degradante”. Foarte sistematic zeflemiseste dl. M. Sadoveanu credinta crestina ortodoxa pe care o socoteste o credinta pentru naivi, mult inferioara stiintei „egiptene” a „Magului” superior în romanul „Creanga de aur”. Numarul masonilor din Romania era înca în 1932 întristator de urcat. Astazi se pare ca sunt si mai multi. În 1932 aveam 3300 masoni. Cehoslovacia avea 60, Iugoslavia 900, Polonia 450, Bulgaria 500. Se va recunoaste ca Romania fata de aceste tari vecine are enorm de multi. Influenta masonilor în viata mai noua a Statului nostru se resimte dureros, dictand din toate locurile de conducere. De altfel si în Marea loja Nationala se afla evrei.
7. ASA ZISA MASONERIE NATIONALA ROMANA
Dar asupra Masoneriei Nationale Romane trebuie sa insistam ceva mai mult. Despre ateismul Marelui Orient din Romania si al Marii loji Nationale a d-lui Sadoveanu nu poate fi nici o îndoiala, odata ce el este în stransa comuniune cu Marele Orient din Franta, despre care însasi întampinarea Masoneriei Nationale Romane catre Sfantul Sinod spune: „Prima mare organizatie dizidenta a fost asa numitul Mare Orient din Franta, care înca din secolul al VIII-lea s-a îndepartat încetul cu încetul de masoneria traditionala, suprimand obligativitatea credintei în Dumnezeu si în nemurirea sufletului, precum si aceea a contractarii juramantului pe Sf. Scriptura, dintr-un asa zis spirit de libera cugetare, si ajungand în anul 1878, la însasi primirea ateilor în Ordin. Aceasta a provocat, dupa cum era si firesc, o imediata ruptura a relatiilor între marile loji masonice regulate cu Marele Orient din Franta, si de atunci încoace atat Marele Orient din Franta cat si toate organizatiile afiliate lui, din lumea întreaga, sunt socotite ca schismatice, eretice si orice relatii sunt interzise între masonii regulati si membrii acestor organizatii”. Noi vom arata în primul rand, ca exista relatii între organizatiile masonice cu care este afiliata Masoneria Nationala Romana si între cele ce stau în legatura cu Marele Orient din Franta, iar în al doilea rand vom pune în adevarata lumina atitudinea fata de religie a Masoneriei, ce se pretinde adversara Marelui Orient din Franta. A) Marele Orient din Franta si Marea loja din Franta stau în asa stranse legaturi, încat în fiecare an se aduna delegatii lor într-un convent comun. Marea loja din Franta însa face parte din Asociatia Masonica Internationala (A.M.I.) cu sediul în Geneva, împreuna cu Marile loji din Belgia, Bulgaria, Grecia, luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, Elvetia, Cehoslovacia, Spania, Viena si Jugoslavia, dintre care multe au legaturi cu Masoneria Nationala Romana. (Vezi întampinarea amintita mai sus.) De altfel A.M.I. lupta pentru ca „într-un viitor mai apropiat sau mai departat, lantul mondial sa se încheie în sensul ca diferitele dialecte masonice ale umanitatii sa se uneasca într-o limba comuna”. Deci si acum sunt numai deosebiri dialectale. Cu Marele Orient din Franta are legaturi Marea loja din Viena. Ori Marea loja din Viena sta în relatii oficiale cu Marea loja din Anglia si deci si cu Masoneria Nationala Romana. Cat de neserioase si de trecatoare sunt suspendarile de relatii între diferitele organizatii francmasonice se vede si din pilda ce au dat-o în anii recenti francmasoneriei germane. Atat cele trei Mari loji prusiene vechi care se socotesc foarte nationale, cat si alte patru din cele umanitariste: Marea loja din Hamburg, cea din Bayreuth, cea din Frankfurt pe Main si cea din Darmstadt, au rupt relatiile cu Marea loja din Viena, socotita internationalista. Însa în acelasi timp Marile loji din Hamburg, Bayreuth si Frankfurt pe Main au reluat relatiile cu Marea loja din Anglia, care are la randul ei relatii cu Marea loja din Viena. Cu drept cuvant observa Fr. Hasselbacher în opera sa monumentala Entlarvte Freimaurerei 1936, vol. I, p.71: „Ori-ce scolar care cunoaste regulile elementare de matematica stie ca: doua marimi egale cu o a treia, sunt egale si între ele. Daca a=b si b=c, atunci si a=c”. Daca Masoneria Nationala Romana are legaturi cu cea din Austria, iar aceasta cu Marele Orient din Franta, evident ca prin masoneria austriaca exista legaturi si între Masoneria Nationala Romana si Marele Orient Francez. Ce însemneaza acum ca doua organizatii masonice au legatura si ce însemneaza ca legaturile acestea sunt suspendate? Cand doua organizatii masonice stau în legaturi atunci ele comunica oficial prin organele lor conducatoare. Astfel în „Regulamentul de organizare si functionare al Marei loji Nationale Romane” art.45 lit. i, se spune despre Consiliul Marii loji Nationale, care este puterea ei executiva, ca „reprezinta împreuna cu Marele Maestru, Mare loja Nationala din Romania pe langa conducerea suprema a fiecarui Rit de pe langa Marile Puteri Masonice Straine”. legaturile acestea primesc un caracter si mai permanent si mai concret prin aceea ca cele doua organizatii masonice în legatura îsi desemneaza cate un delegat, care e numit membru regulat cu un rang superior în Marea loja prietena.
Va continua...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu